Eugenia Popovici, psiholog-psihoterapeut, publică astăzi în Observatorul Prahovean o opinie despre seria Netflix Adolescence, care aduce în atenția publicului problemele grave cu care se confruntă adolescenții.
Adolescența este o perioadă a furtunilor interioare, a căutărilor disperate și uneori a deciziilor care schimbă totul. Mini serialul britanic Adolescence (2025), lansat recent pe Netflix, spune povestea tulburătoare a lui Jamie Miller, un băiat de 13 ani acuzat de uciderea unei colege de scoală. Departe de a fi doar un thriller captivant, serialul explorează profunzimile psihologice ale unui adolescent pierdut între furie, singurătate și influențele negative ale lumii din jurul său.
Prin filmările intense, realizate dintr-un singur cadru continuu, Adolescence nu doar că ne face martori ai tragediei lui Jamie, ci ne forțează să ne întrebăm: Cum ajunge un copil să facă ceva atât de ireparabil? Cine l-a lăsat să se piardă pe drum?De ce un copil ajunge să se piardă?
Niciun copil nu se naște cu dorința de a răni, de a distruge sau de a se autodistruge. Dar, uneori, mediul, oamenii din jur și propriile vulnerabilități îl împing pe un drum pe care nu și l-a ales, dar pe care, din păcate, ajunge să meargă singur.
1. O familie absentă sau disfuncțională
Un copil are nevoie de iubire, de siguranță, de îndrumare. Când părinții sunt prea ocupați, prea critici sau, dimpotrivă, prea permisivi, copilul poate începe să caute atenție și validare în altă parte – uneori, în locuri periculoase.
2. Influența anturajului
Prietenii pot fi un refugiu sau o capcană. Când un adolescent este vulnerabil, el se poate lăsa ușor influențat de cei care îl fac să se simtă acceptat, chiar dacă acest lucru înseamnă să încalce reguli sau să își facă rău.
3. Presiunea socială și rețelele de socializare
Trăim într-o lume în care copiii își măsoară valoarea în like-uri și vizualizări. Dacă se simt invizibili în realitate, sunt dispuși să facă orice pentru a fi văzuți online – chiar și lucruri care le pot distruge viitorul. Este vorba de bullying sub toate formele, de la cea digitală (prin coduri, fotografii, postări jignitoare, etc) pana la cea comportamentala.
4. Abuz emotional sau/și lipsa sprijinului emoțional
Un copil care se simte neiubit, respins sau insuficient poate purta o durere tăcută, care, într-o zi, explodează. Poate deveni furios, rebel, agresiv – doar pentru că nu știe cum altfel să strige după ajutor. La fel și dacă are o toleranta foarte redusa la frustrare!
5. Mesajele de masculinitate/feminitate toxică ale influenserilor sunt luate drept adevăruri fundamentale în absenta gandirii critice sau măcar a discuțiilor cu părinții, profesorii sau alti adulti capabili de o abordare mai adecvata.
Cum îl salvăm? Nu există o soluție magică, dar există speranță.
❤️ Ascultă-l cu adevărat – Nu doar întreba „Cum a fost la școală?”, ci fii prezent, privește-l în ochi, întreabă-l cum se simte cu adevărat.
❤️ Fii acolo, chiar și când pare că nu te vrea – Adolescenții par că vor independență, dar în adâncul lor au nevoie de siguranța prezenței tale.
❤️ Ajută-l să își găsească un scop – Fie că e sport, artă, voluntariat, orice activitate care îi dă un sentiment de apartenență și valoare îl poate ține departe de alegeri periculoase.
❤️ Nu ignora semnalele de alarmă – Dacă devine retras, furios, își schimbă brusc comportamentul, ia în serios aceste semne. Uneori, un psiholog poate fi salvarea de care are nevoie.
❤️ Oferă-i iubire necondiționată – Nu doar când ia note bune, nu doar când se poartă frumos. Ci și când greșește, când se închide în el, când pare că te respinge.
Serialul Adolescence este mai mult decât o poveste despre un adolescent pierdut. Este un strigăt de alarmă. Ne arată ce se întâmplă când copiii nu mai sunt văzuți, când sunt lăsați să își caute singuri drumul într-o lume care îi poate înghiți.
Poate că nu putem salva toți copiii. Dar pe ai noștri îi putem vedea, îi putem asculta, îi putem ține de mână atunci când au cea mai mare nevoie.
Și poate că asta va face diferența dintre un copil care se pierde și unul care găsește drumul spre lumină.