Îmi aduc aminte acesta distincție care se făcea în fizica de bază pe care cu chin o „mestecam” în anii de liceu. Direcția și sensul. Direcția definită ca o linie care unește punctele A și B, iar sensul ca fiind modul de deplasare între ele. Scuzată să îmi fie orice imperfecțiune în acest domeniu, dar, deși la acel moment nu dădeam prea multă importanță acestor termeni, mai departe am înțeles ce mult contează în viața să lucrezi cu ei.
Aplicând la ziua de azi sau la „cestiunea zilei”, cum s-ar zice, stau și eu și mă întreb, alături de mulți dintre noi, care sunt direcția și sensul națiunii române. O națiune care a avut în istorie prea puțină satisfacție și mult prea multă tensiune. Cert este că românismul se reduce în ziua de azi, în accepțiunea unor politicieni, la o teza care este considerată esențială: noi suntem daci si de la Rim ne tragem !
Un adevăr care, pentru a avea valoare integrală, ar trebui completat cu sute de ani de istorie în care, pe aceste teritorii care azi se cheamă România, s-au perindat popoare străine care au lăsat amprenta asupra formării nostre inițial că neam și apoi, mult mai târziu, ca națiune.
Alături de alții, mult mai informați decât autorul acestor rânduri, cred că protocronismul afișat azi și promovat fără noimă este în măsură să sărăcească valoarea acestui neam, nu să o îmbogățească. Suntem azi ceea ce istoria a creat în două mii de ani extrem de agitați. În procesul educațional (cât mai exista și acesta) din istoria noastră lipsesc (sau cel puțin nu sunt valorificați) cam o mie de ani care sunt rezumați în cărțile de istorie ale copiilor noștri în câteva file despre popoarele migratoare trecute pe la noi. Nimic despre impactul culturii acestor migratori asupra localnicilor, nimic despre câștigurile lingvistice, nimic despre rezultatul cultural al mixajului care a avut un rol major in ceea ce suntem azi.
Tocmai lipsa acestor informații a dus într-un final la tezele aberante privind primordialitatea dacilor în Europa, la teza unei țări Danemarca care se chema Dacia (!) sau la caracterul limbii dacice de precursor al limbii latine. O hiperbolizare inoportuna a unei situatii si prezentarea ei ca actuala. Inepții care dacă ar rămâne doar în istoria stupizeniilor nu ar fi nicio problemă. Însă ele vor să fundamenteze azi atitudini, politici și promisiuni ale unor politicieni care, cel puțin la nivelul cunoștințelor, rămân într-o liga inferioară.
Revenind la direcția și sensul României azi, este clar că direcția României este Europa. Suntem europeni că poziție geografică, suntem europeni ca și cultură, suntem adaptați perfect la impactul cu valorile civilizației europene. Tocmai de aceea, acest protocronism cronic afișat de partidele autonumite „suveraniste” este dăunător pentru sensul nostru. Noi suntem mai mult decât susțin adepții acestui curent de conjunctură.
Și, ca să fie clar, sensul nostru este spre Europa, nu spre Rusia, deși și aceasta din urmă se pretinde a fi o țară europeană. Ceea ce se dovedește tot mai mult a fi în contradicție cu realitatea, Rusia promovand in mod explicit totalitarismul antieuropean.
Să afirmi într-o țară care a suferit cincizeci de ani de talpa rusească, rămânând fără elitele politice și culturale esențiale oricărui progres corect și stabil, că modelul rusesc este cel care ar fi cea mai bună opțiune, este, fără nicio umbră de îndoială o atitudine antiromânească ! Comunismul este antiromanesc !
Unul dintre motivele reale a slabei calități a clasei politice este și faptul că la putere s-au perindat în cei peste 35 de ani de la evenimentele din decembrie 1989 urmași ai celor care au stins lumina democrației în perioada comunistă. Comunismul a fost atât de dăunător încât a produs efecte distructive în România și după ce nu a mai fost, promovând micimea și nepotismul.
Deci, da, direcția actuală este și trebuie să fie o primenire a clasei politice prin promovarea elitelor, nu a celor cu apucături de maidan, nu a falșilor mesia. O promovare a celor care au fost la școală atunci când trebuia și știu cum se face, nu a celor care dau din colț în colț atunci când sunt întrebați despre educația lor. Inlocuirea fariseilor cu profesionistii. Nu demolarea, ci constructia !
Dar acesta înlocuire a clasei politice nu se va putea face după modelul rusesc ! Nu prin dispariția partidelor și transformarea președintelui într-un vodă despotic. Nu printr-o întoarcere la un trai patriarhal în detrimentul progresului. Nu prin înlocuirea valorilor europene actuale cu unele pretins specifice nouă, ca urmași ai dacilor și numai a acestora. O asemenea abordare va duce la întunericul națiunii !
Dacă nu ne mai place libertatea, democratia, dacă nu ne place Europa, să ne aducem aminte de zilele de nu de demult când rabdam de foame într-un frig pe care unii îl mai simt și azi. Sau când, în bunăvoința lui, partidul unic îți permitea să mergi o zi în Bulgaria și să te întorci cu o sticlă de Schwepess pe care o puneai în vitrina cu pahare, ca semn a minunii care tocmai se întâmplase și cu care te mândreai în fața prietenilor. Dar de ziarul Sportul, cel pe care îl citeai pe sub mână, la fabrică, împreună cu toată secția, vă mai aduceți aminte? Acel ziar unsuros pe care îl așteptați să mai puteti citi și altceva decât aventurile tovarășului și cele ale tovarășei. Acel ziar pe care erai obligat să îl achiziționezi împreună cu Scânteia, organul central al alt partid unic condus de un alt mesia.
Azi se poate striga împotrivă tocmai pentru că nu mai este acel ieri pe care unii îl doresc ca să fie mâine ! Este un joc periculos, al naibii de periculos !
Caci, așa cum spunea părintele Necula: ” Este interzis prin legea duhovnicească a lui Hristos ca analfabeții să dea lecții despre cum se alfabetizează o țară ! „.