Mulți dintre tinerii care nu au un job susțin că își găsesc cu greu un loc de muncă, chiar dacă oferta pe piața muncii este una generoasă. Unii au terminat studiile. Alții au abandonat școala. Paradoxal, în ciuda unor programe generoase pentru stimularea angajării tinerilor, mulți dintre cei fără un job nu se grăbesc să-și dobândească independența financiară.
„Am terminat facultatea, dar nu am găsit un loc de muncă” sau „Am trimis CV-uri, dar nu m-a sunat nimeni”. Vă sună familiar cele mai des replici folosite de unii tineri care figurează în statistici fără loc de muncă? Tendința de a generaliza cu privire la această situație, greu de înțeles la începutul anului 1990, este însă extrem de periculoasă.
Tinerii sunt mult mai flexibili când vine vorba de noile tehnologii. Sunt prezenți pe platforme de socializare și au o capacitate mult mai mare de a se adapta la schimbare. Cu toate acestea, paradoxal, unii tineri resping ideea de căutare a unui loc de muncă după finalizarea studiilor.
Din această categorie fac parte tinerii care nu sunt dispuși să „ardă” anumite etape. Își doresc un job bine plătit și cu program redus de lucru dacă ar fi posibil. La polul opus sunt tinerii aflați în căutarea unui loc de muncă, dar care sunt respinși pe motiv că nu au experiența necesară.
25,3% dintre tinerii din România, fără job, în perioada iulie – septembrie 2024
Oficial, potrivit Institutului Național de Statistică, în perioada iulie – septembrie 2024, rata șomajului în rândul tinerilor cu vârsta între 15 – 24 de ani era de 25,3%. (Detalii AICI).
Datele la nivel național par a fi îngrijorătoare. Practic, conform statisticii, unul din patru tineri aflați în căutarea unui loc de muncă nu a reușit să se angajeze. Situația nu se regăsește doar în România, ci și în alte țări din Uniunea Europeană.
Sunt tineri care au terminat diverse facultăți, iar la final au văzut că nu li se potrivește domeniul de activitate. Alți tineri s-au calificat în anumite domenii pentru care nu există o cerere pe piața muncii. Alții au abandonat școala și, în lipsa unei calificări, au șanse minime de angajare.
Există însă situații în care tinerii sunt mult mai dispuși să „întârzie” momentul angajării, fapt care reiese tot din cifre statistice.
Paradox pe piața muncii
Dacă la nivel național statisticile arată că în 2024 au fost mulți tineri în căutarea unui loc de muncă, situația în Prahova este cu totul alta. Din totalul celor 6456 de șomeri înregistrați, în 2024, în Prahova, doar 597 au fost tineri cu vârsta sub 25 de ani, iar 279 aveau vârsta cuprinsă între 25 și 29 de ani.
Conform aceleași statistici, la capitolul șomeri de lungă durată, din totalul de 241 de solicitanți pentru un loc de muncă doar 40 erau tineri cu vârsta sub 25 de ani. Ce-i drept, există tineri care nici măcar nu au încercat să se înregistreze la AJOFM.
În luna februarie 2025, la nivelul județului Prahova, potrivit Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă, existau 1395 de locuri de muncă vacante, iar rata șomajului era de 2,49% sub media națională înregistrată la nivel național, de 3,5%.
Bani pentru tinerii fără loc de muncă
Pe de altă parte, special pentru tineri, sunt în derulare diverse programe de stimulare pentru angajare. Tinerii șomeri neindemnizați care își găsesc un loc de muncă pot beneficia de o primă de activare de 1000 de lei pentru angajarea pe o perioadă de minimum trei luni.
O altă facilitate este prima de inserție de 1794 de lei, pentru absolvenții din evidențele ANOFM care își găsesc un loc de muncî în termen de 60 de zile de la absolvire. Jumătate din prima de inserție se acordă la angajare, iar cealaltă jumătate după 12 luni.
Tinerii pot beneficia inclusiv de prime de mobilitate. Prima de încadrare de maximum 55 de lei/zi, timp de 12 luni, se acordă tinerilor care se încadrează în muncă la o distanță mai mare de 15 km de domiciliu. O altă primă, de instalare, de 12.500 de lei, este pentru tinerii care își schimbă domiciliul pentru că și-au găsit loc de muncă la o distanță mai mare de 50 km de domiciliu.
Tinerii pot beneficia și de o primă de relocare, în cuantum de 900 de lei/lună timp de 36 de luni. Prima este destinată să acopere 75% din cheltuielile de locuire, pentru tinerii care își schimbă domiciliul pentru că și-au găsit un loc de muncă la o distanță mai mare de 50 km de domiciliu.
Acestea nu sunt singurele facilități. În Prahova, AJOFM, prin Centrul de Formare Profesională, derulează cursuri gratuite pentru formarea profesională. (Detalii AICI).
Sunt multe afișe că se fac angajări te duci la ei sa depui CV și îți pun că nu se fac angajări,sau depui CV și nu te suna.
Tinerii nu se grăbesc să se angajeze, iar la o anumită vârstă, chiar dacă eşti bine preparat, oferi loualitate şi seriozitate, nu te angajează NIMENI, decât la reciclat deşeuri. Spun acest lucru din proprie exterienţă. La un post de facturist mi s-a spus că se preferă, citez exact: „fete tinere, fără experienţă”…mie mi s-a oferit post de gestionare(numărare, stivuire şi sortare) ambalaje returnate de la clienţi. Precizez că am studii superioare, cursuri de tehnician superior în gestionare depozite şi transport de mărfuri, cu experienţă, PC,limbi străine şi nici nu am cerut salariu astronomic, fiind un post în apropierea casei. De aceea merge bine această ţară şi cei care cunosc meserie pleacă în străinătate…NIMENI nu ne vrea…suntem o ameninţare pentru şefii slab
pregătiţi, care îşi angajează „recomandaţii”, poate la fel de incompetenţi ca şi ei. Mai puneţi problema şi în acest fel, este o discriminare totală a celor care au o anumită vârstă…pentru că nu avem în CV fițăraie, pile şi neamuri în firmele respective, ci doar experienţă, cunoaştere şi educaţie.
Foarte bine spus domnișoara Cristina! Din propria experiență pot confirma cele spuse de dumneavoastră. Am 27 de ani și deja sunt la al doilea job în străinătate, unde sunt într-adevăr mai multe beneficii și suntem tratați ca niște oameni. Înainte de aceste ultime joburi menționate, am lucrat în țară, la alte firme, pe salariul minim pe economie, iar munca era grea și mizerabilă de cele mai multe ori, unde nu mi se permitea să evoluez din punct de vedere profesional, cel mai probabil din aceeași frică de a fi depășiți, pe care o aveau incompetenții de șefi și colegi.
Numai în România, la 21 ani îți trebuie experiență, la 45 ani ești prea bătrân să te mai angajeze cineva iar la 64 ești prea tânăr să te pensionezi.
Tinerii nu doresc sa munceasca.
Am 20 de ani de scoala si am muncit orice am gasit, toti anii activi.
Sa va dau un exemplu: am avut in fiecare an multe cirese, niciunul dintre tinerii care locuiesc aici nu a venit sa ma ajute la cules. Nimeni nu vrea sa munceasca.
Eu am fost la rules de castraveti in sere, la 60 de grade, in concediul meu de odihna, pentru un ban in plus.
Acum toti cred ca daca au o scoala oarecare trebuie sa fie pusi direct sefi🙄