Știrile, rețelele sociale, e-mail-urile, reclamele și notificările concurează simultan pentru atenția noastră, creând un mediu în care prea multă informație ne zdrobește, pur și simplu. Supraîncărcarea cu date poate avea un impact semnificativ asupra sănătății noastre mintale, productivității și abilităților noastre de luare a deciziilor.
Pe lângă canalele clasice de informații, dezvoltarea rapidă a mediilor digitale au crescut exponențial volumul de informații disponibile pentru noi. Site-urile, platformele de socializare și forumurile online oferă cantități mari de conținut, actualizate continuu și accesibile în orice moment.
Acest aflux constant creează un sentiment de urgență pentru a rămâne informat, de a nu pierde ”ceva important”. Pe cale de consecință, simțim nevoia să fim tot timpul la curent cu ultimele noutăți, motiv pentru care consumăm cantități excesive de informații.
Iar ciclul de informații 24/7 ne asigură că există întotdeauna ”ceva nou” de consumat.
Prinși într-un vortex al informației
Canalele și platformele de știri concurează pentru atenția consumatorilor, recurgând adesea la titluri clickbait care ne pun mintea în alertă.
Pentru a crește timpii de staționare, social media precum Facebook, Twitter, Instagram, TikTok etc încurajează partajarea și diseminarea instantanee a informațiilor. În timp ce ne ajută să rămânem conectați, ele creează, de asemenea, un mediu în care suntem expuși în mod constant la actualizări, notificări și mesaje.
Presiunea de a ține pasul cu fluxurile de pe rețelele sociale și de a răspunde la mesaje în timp real poate crește senzația de supraîncărcare cu informații.
Aceste actualizări continue vor face dificilă discernerea știrilor importante de chestiunile banale, contribuind la un sentiment de copleșire.
Productivitatea la muncă a scăzut simțitor
În domeniul profesional, comunicarea instantanee a simplificat fluxurile de lucru, dar a crescut și volumul de informații pe care angajații trebuie să le proceseze.
Așteptarea de a fi mereu disponibil și receptiv duce la o cantitate copleșitoare de comunicare și sarcini, contribuind la stres și epuizare.
Supraîncărcarea cu informații poate împiedica productivitatea, îngreunând concentrarea asupra sarcinilor și prioritizarea responsabilităților.
Afluxul constant de informații provoacă întreruperi și distrageri de la task-urile zilnice, reducând capacitatea de concentrare și finalizare eficientă a muncii.
Pentru a înțelege ce măsuri putem lua pentru a ne menține sănătoși și funcționali mental, i-am solicitat un punct de vedere Eugeniei Popovici, psiholog, membru al Membru al Colegiului Psihologilor din Romania.
Ajungem să fim storși de energie fără să facem multe lucruri
„Ajungem să fim vlăguiți, storși de energie, deși aparent nu facem multe lucruri. Cei mai mulți nu conștientizăm că starea aceasta de gândire pe atâtea planuri și legată de atâtea subiecte, ne obosește teribil.
Suntem astfel bombardați de foarte multă informație din multe surse. Fiecare vine cu câte un „subiect fierbinte al momentului”.
Este motivul pentru care recomand un consum ponderat de informații, alegând una sau două surse care demonstrează în timp că sunt avizate.
Tocmai pentru a reuși să direcționăm procesul de gândire către acțiune, către a face lucruri pentru viața noastră și nu către o anxietate tot mai profundă care ne „paralizează” mintea practic, este nevoie în primul rând de conștientizarea presiunii la care suntem supuși.
Dacă ții la tine, consumă știri ca și cum ai consuma o masă bună!
Sunt suficiente două briefinguri – două porții 😊 – de informații pe zi și nu mai lungi de o jumătate de oră fiecare, ca mintea să poată gestiona informația asimilată. Nu prea facem asta.
Ar fi foarte important ca ele să fie neapărat în prima parte a zilei, în nici un caz spre seară. Statisticile arată că scrolăm sau producem audiențe record mai ales serile.
În esență, ar trebui să procedăm cu consumul informațiilor la fel cum procedăm cu mâncarea.
Dacă stăm la masă mult timp și consumăm alimente grele pentru stomac, ne simțim în disconfort, prea plini și cu eventuale dureri de stomac. Similar, mintea are nevoie o porție moderată de informații, care să poată fi asimilată corect și sănătos.
Alegeți surse de informație de calitate
Pentru sănătatea noastră, ar fi bine ca sursele din care ne informăm să fie de calitate.
De exemplu, cei care nu pot face dovada unei expertize pe un subiect, sunt de evitat. Cu siguranță, toată lumea își poate da cu părerea, dar asta nu înseamnă că respectivii și știu despre ce vorbesc.
De multe ori, cei care comentează sunt deja încărcați cu propriile probleme sau anxietăți și tot ce fac în online este să descarce aceste sentimente, fără a se gândi prea mult pe cine și cum impactează.
E bine să devenim oarecum zgârciți cu timpul pe care îl petrecem consumând informație, pentru că el ne fură din timpul alocat lucrurilor importante din viața noastră.
Ancorarea în realitate ne ajută aproape instantaneu
Atenția acordată muncii noastre, familiei, activităților care ne preocupă, pasiunilor sau obiectivelor personale, sunt acele resorturi care ne duc către rezultate pozitive.
Ele reduc anxietatea, conspiraționismul, confuzia și, în final, depresia.
Este necesar ca aerul să evităm overthinkingul, adică suprasolicitarea minții cu prea multe informații – acel întors pe toate părțile al unei probleme. Prea multe informații pe un subiect, ajung în final să ne bulverseze și mai mult.
Când facem acest lucru, îi îndepărtăm și pe cei din jur și avem sentimentul că dacă ei nu urmează același proces de gândire intensă asupra unei probleme, fie nu ne pot înțelege, fie că nu le pasă.
Asta poate duce foarte ușor la izolare prin distanțarea față de ceilalți.
De ce nu ne mai ajunge timpul
Mulți dintre noi știm că dacă ne concentrăm asupra unor aspecte putem să luăm decizii mai informate. În general așa este.
Doar că atunci când informațiile sunt prea multe, ajungem doar să ne încărcăm mintea cu informații care nu ne mai ajută practic, cu nimic.
Dacă permanentizăm starea aceasta de stat în gardă, ajungem să nu mai vedem viața așa cum curge ea azi, acum: cu nevoile ei, cu ideile pe care le captez de la oamenii din jur, cu savoarea pe care o au ”lucrurile mici”, cu tot fluxul ei natural.
Mintea mea rămâne captivă în acest carusel emoțional creat de prea multe teme și subiecte de gândit și abordat, și am acea senzație că nu-mi mai ajunge timpul.
Viața vine oricum cu provocările ei
În plus față de această capcană în care ne plasăm singuri, viața vine oricum cu provocările ei: un copil care pleacă la o facultate, un părinte bolnav, un adolescent mai rebel, o afecțiune etc.
Acest cumul ne poate duce fără întârziere într-o zonă de dezastru: paranoia de lume – ni se pare că nimeni nu ne înțelege, că ceilalți ne judecă etc, sau la psihoză – acea stare unde oamenii fug în căutarea alternativei unei lumi ideale, care știm cu toții că nu există.
Ca o concluzie, cu cât controlăm și conștientizăm mai mult calitatea și cantitatea informației pe care o consumăm zilnic, cu atât vom reuși să ne menținem mintea mai limpede. Iar asta e bine nu doar pentru noi, ci și pentru cei dragi nouă.”