Pentru postul de primar s-au duelat politic, mai mult sau mai puțin onest, 10 candidați. Când toată lumea vorbește despre cei mai redutabili dintre ei, parcă ar fi păcat să trecem ușor peste cei care au pierdut rușinos alegerile, dar productiv pentru alții. Veți vedea că doar pentru alții au contat.
Dacă nu am trăi în această lume, ci într-una idilică, în care comunitățile se duelează în proiecte și dorință de progres, am putea fi considerați naivi. Vorbesc despre acea naivitate (fără conotații ironice) a celor care cred că apare Făt Frumos pe cal și schimbă lumea de bun la suflet ce e el. Bine, poate fi și Ileana Cosânzeana, ca să nu ziceți că sunt sexist și să mai auzim iar campanii de genul ”Stop discriminării!”, o prostie absolută în materie de strategie pentru niște alegeri locale.
Nu poți interzice nimănui să candideze, să își dorească să schimbe lumea din temelii. Ba chiar e indicat să fie cât mai multe inițiative, să fie mai multă implicare în comunitate. Doar că, există acel bun simț în autoevaluare, care fără să fie dublat de sondaje, de studii, ne spune fiecăruia că nu e cazul să ne băgăm în situații care ne depășesc.
La fel de adevărat este că unii se bagă în luptă, mai corect spus se bagă în seamă, pentru a căpăta ceva vizibilitate și puțină notorietate pe care să o folosească în alte demersuri, unele politice, altele din zona business. Este și asta o strategie, dar nu are legătură cu bunele intenții legate de administrația locală.
Și vine neiertătorul vot al comunității, electoratul având întotdeauna dreptate. Și ce spune electoratul? Spune că unii au obținut 0,8 – 2%, adică nimic relevat. Repet, pot fi oameni absolut ok, dar fără un simț al realității.
Te adresezi unui electorat de peste 170.000 de suflete și convingi 567 de oameni, maxim 2000? Nu te doare asta?
Unii știau, că nu au nicio șansă. Unii sunt visători. Unii sunt iepuri. Știți povestea, respectiv mecanismul de subminare pentru candidații care ar fi avut șanse. Acest mecanism este mult mai vizibil/eficient pentru unii dintre candidații de peste 5%, cam până pe la 10%.
Despre mecanismele trădărilor, ale aranjamentelor de culise vom vorbi nu peste mult timp, mai precis după instalarea celor care vor fi aleși, întrucât atunci vor fi vizibile alianțele reale din campanie și beneficiile care vor rezulta din aceste combinații. Păcat doar pentru electoratul care a mușcat momeala unui vis frumos. Dar… suntem oameni mari și trebuie să ne asumăm alegerile făcute în anumite etape ale vieții.
