Odinioară erau mândria economiei Câmpinei. Azi sunt doar niște construcții mamut năpădite de buruieni, rugină, uitare și nepăsare. În cel de-al doilea muncipiu al Prahovei, își amintesc vârstnicii, acum ani de zile, mulți la număr, marile uzine și fabrici ale orașului asigurau mai multe locuri de muncă decât numărul de locuitori. Cu tot cu copii. Azi au rămas ruine şi fier vechi, niște „umbre”, care au „produs“, în ultimii 25 de ani, câteva mii de şomeri.
IRA Câmpina, loc despre care oamenii, și azi, își aduc aminte
Cum intri în oraș, pe partea dreaptă, se văd doar rămășițele deprimante ale uneia dintre cel mai mari întreprinderi, care asigura mii de locuri de muncă: Uzina de Reparații Auto, IRA, cum o cunosc localnicii.
Înființată în 1961, a fost cea mai mare întreprindere de reparații auto din țară. Ajungeau aici mașini românești, dar și străine. De la autovehicule și autobetoniere Roman, până la camioane precum Tatra, Kraz sau Kamaz. La Revoluție, IRA Câmpina era numărul unu în țară la capitolul reparații auto. Imediat după, întreprinderea a început să se prăbușească.
Un management defectuos a dus la situația în care, după ani de glorie și o contribuție uriașă la binele economiei locale, rând pe rând oamenii au ajuns să fie disponibilizați.
IRA Campina a fost declarată în stare de faliment și lichidată în 2013. Pe bucăți. Practic, o mare societate câmpineană care și-a închis porțile, făcând loc unor centre comerciale și unui operator privat. Și azi, chiar dacă fosta întreprindere nu mai există, localnicii încă folosesc expresii de genul „jos, la IRA”, sau „în stație la IRA.”.
IRA nu mai e. Nici ea, nici alți mastodonți care au făcut odinioară Câmpina înfloritoare din punct de vedere economic.
Una cu pământul au ajuns și Rafinăria „Steaua Română” sau Turnătoria Centrală Orion
Au fost locuri unde lucrau, odinioară, mii de oameni, familii întregi, care ieșeau pe porțile celor doi coloși ai Câmpinei, mândri că sunt bucățică din istoria lor.
La fel, superbul sediul al birourilor administrative ale SC. Electromontaj, producător de cleme și armături, e și el uitat de vremuri. Construcția de pe strada Golești e ruină, la fel mastodontul cu geamuri sparte și mâncat de rugină din apropierea cartierului Turnătorie. O rușine și o pată pe obrazul unui oraș.
Ajungem și la Rafinăria „Steaua Română”. Un oraș construit în jurul ei. Un simbol ce a traversat două războaie. Un loc de unde, la propriu, se dădea ora exactă pentru Câmpina. Cine nu știa, acum ani, mult prea mulți la număr, cât este ora în funcție de momentul în care auzea sirena Rafinăriei.
A fost prima rafinărie românească și cea mai longevivă din Europa
Locul unde mai bine de 100 de ani, a fost rafinat petrol și locul datorită căruia Câmpina a cunoscut un adevărat progres pe linie industrială, economică și socială.
Azi, în anul de grație 2025, e doar o clădire tristă, pătrunsă de rugină, ruină, mormane de fier vechi și buruieni, ce cu greu te mai face să crezi că aici a existat o perioadă de glorie, când erau prelucrate cantități record de țiței:1,4 milioane de tone/ an.
Un simbol intrat în faliment. O companie care a făcut istorie în industria petrolului din România. Un loc ce urmează să dispară și care a fost o a doua casă pentru atâția și atâția oameni cărora nu le-au mai rămas decât amintirile și regretul că nu s-a putut mai mult pentru fosta emblemă al industriei petrolului, care a influențat dezvoltarea Câmpinei, a României, chiar a Europei.
Un alt colos al Câmpinei, ras de la suprafața pământului, la propriu, e Turnătoria Centrală Orion
Construită puțin după anii 70, Întreprinderea de Piese Turnate (IPT) Câmpina se întindea pe zeci de hectare. Avea ca obiect de activitate producţia de piese turnate din fontă cenuşie, fontă nodulară, fontă aliată şi oţel carbon, oţel înalt aliat, oţeluri refractare şi inoxidabile, turnate prin procedee obişnuite sau centrifugal, destinate echipamentului de utilaj petrolier, minier, utilaje complexe.
În perioada de dinainte de Revoluție, aici lucrau mii de angajați din Câmpina și din localitățile vecine.
Colosul a fost cumpărat de Ștefana Vasiliu, care a transformat-o în Turnătoria Centrală Orion. În urmă cu mai bine de 10 ani, cifra de afaceri anuală a societății era de 15 milioane euro.
N-a fost să fie, însă. Criza economică a trimis Turnătoria în lichidare judiciară și ulterior în faliment. Instalațiile și clădirile au fost demolate, iar azi nu mai e decât…pământ ras.
Nici de fosta fabrică de ciorapi, una dintre cele mai mari clădiri aparținând societății Elca SA, azi, nu își mai amintesc mulți. Văd doar o clădire goală și atât.
Sunt toate file din trecut ale unor mastodonți cu care Câmpina se mândrea odinioară. Și care asigurau mii de locuri de muncă, nu doar localnicilor, ci și celor care veneau din comunele limitrrofe. Azi s-a pus praful pe ele. La propriu. Deopotrivă cu uitarea și nepăsarea.
