Narativul naționalismului și tradiționalismului au dominat campania electorală și au fost promovate inclusiv de partidele politice tradiționale. Asociația Pro Democrația a făcut analiza informațiilor despre principalele conținuturi și narative care au influențat contextul alegerilor și intenția de vot a cetățenilor la alegerile prezidențiale și generale. Monitorizarea acoperă perioada octombrie-noiembrie 2024.
Frauda la vot care a făcut carieră în anii ‘90 și la începutul anilor 2000 s-a transformat în 2024 în fraudă la dreptul constituțional la informație, a erodat cultura civică și încrederea cetățenilor că partidele politice acționează ca filtre în procesul democratic.
TOP 7 Temeri, amenințări existențiale și dezinformări în discursurile politice la prezidențiale
- Tema identității naționale comunicată subliminal sub forma amenințării la cultura și practicile socio-culturale definitorii românești.
Aceasta a fost cultivată în ultimii 4 ani, dar și în 2024, de partide politice parlamentare sub forma sloganurilor electorale și politice:
„Patrioți în Europa. România merită mai mult” (PSD); „Îndraznește să crezi în România”(PSD), „Mândri că suntem români” (PSD), „Ținem cu România” (PSD-PNL)
„România în primul rând” (PNL), „România suverană, vizibilă în Europa” (AUR); „dubla măsură” în Europa, „dublul standard”; (PSD); „Există soluții pentru toate, cu o singură condiție: să fie un conducător de glie, să-și iubească țara și neamul”(Călin Georgescu).
Apelul la trecut, narativele naționaliste și tradiționaliste s-au legat de teme de actualitate fără să aibă o relevanță cu acestea sau să se determine reciproc (ex. aderarea României la spațiul Schengen).
Aceste teme s-au aliniat cu cele promovate de partide ultraconservatoare și de extremă dreapta din Germania, Italia, Franța sau Polonia, Austria și au definit situația electorală prin prisma diferenței noi/voi în spațiul european.
- Ploaia cu sondaje de opinie. În timpul campaniei electorale, alegătorii au fost supraexpuși la sondaje care au oferit cifre foarte diferite. Mai mult, unele cifre din sondaje de opinie au făcut obiectul publicității electorale (PNL, Mircea Geoană).
Indiferent dacă datele au fost folosite în scopul manipulării opiniei publice sau din lipsă de profesionalism, alegătorii și-au pierdut încrederea în aceste analize care exced controlului deontologic.
- Cultivarea temerii cu privire la scenariul ca România, stat membru NATO să fie atacată de un alt stat acum sau într-un orizont de câţiva ani a fost discutat superficial de candidați și partide politice, fără ca tema să fie raportată la poziția oficială a NATO.
- Preocupări și subiecte de dezbatere care nu țin de atribuțiile președintelui, încurajate de agenda unor entități mass-media: construcția de apartamente, garanții pentru salariul minim, pensii, dobânzi la credite etc.
- Având în vedere rezultatele alegerilor și numărul de vizualizări de care au beneficiat candidații, Cauza Tik Tok nu se susține ca variabilă independentă care ar fi determinat în totalitate rezultatul alegerilor. Facem precizarea că toate partidele politice parlamentare și candidații acestora sunt prezente pe această rețea socială.
- Tema serviciilor secrete românești aruncată în campania electorală Temerea populației legată de controlul civil-democratic al serviciilor de informații a fost manipulată în 2 feluri: gestionarea „moștenirii” securității post-1989 în cazul unor candidați (Mircea Geoană) și relația actuală politic – servicii de informații în cazul altora (Marcel Ciolacu, Elena Lasconi). Astfel, mai multe discursuri electorale din 2024 au invocat perioada inițială a tranziției postcomuniste în care noul cadru instituțional a favorizat autonomia sectorului de informații în detrimentul mecanismelor de control civil-democratic.
- Agent al unei puteri străine și ostile (George Simion, Diana Șoșoacă, Călin Georgescu). Banalizarea și ridiculizarea situației în care unii candidați acționează ca agenți străini ilegali și servesc altor state prin obținerea funcției supreme în statul român, oferindu-le astfel, acces la informații non-publice și capacitatea de a afecta politica internă și externă a României.
Transferarea acestui subiect din sectorul de intelligence (problema cârtițelor, a agenților străini ilegali) pe agenda electorală de către PSD și PNL, partide care asigură majoritatea parlamentară și coaliția de guvernare, a pus la îndoială eficiența serviciilor de informații românești. Cele mai recente cazuri în care au fost afectate interese legitime ale unor state s-au reținut în SUA, Franța, Marea Britanie, Austria.
Cum funcționează conspirațiile online și dezinformările din punct de vedere lingvistic și retoric?
Narativele dezinformării și conspirațiile vehiculate online și pe rețelele sociale au distorsionat grav contextul electoral cu efecte directe asupra atitudinii publicului ținut departe de fapte și date chiar de către partide politice și de candidați. Ne aflăm astfel, în fața unei provocări tehnice dificile, deoarece platformele social media nu pot atenua daunele generate de dezinformare și limbajul teoriei conspirației online.
Avocații conspirațiilor și dezinformării au apelat la una din cele 8 strategii retorice sau o combinație a acestora:
- Manipularea dovezilor științifice;
- Apelul la emoţie prin identitate națională, istorie, mândrie națională;
- Referirea la conspirații care nu au legătură cu subiectul despre care comunică;
- Susținerea că ce fac alții (contracandidații, echipa contracandidaților) sunt practici nenaturale sau la limita moralității;
- Raport cost – beneficiu negativ;
- Riscuri iminente și amenințări
- Agumentum ad hominem – respingerea argumentelor raționale în orice dezbatere, mai ales cu contracandidații;
- Generalizări simpliste.
Studiul nostru, ale căror rezultate le vom prezenta după finalizarea alegerilor parlamentare și prezidențiale, arată că utilizatorii de rețele sociale tip Facebook și Tik Tok care consumă frecvent conținut conspiraționist sunt captivii unor „camere de ecou politic” (ecchochambers) care servesc la întărirea convingerilor și generează un efect tip „group-think”.
Acestea ajută la cimentarea relațiilor în grupul politic și la anihilarea spiritului critic în timp ce conduc la mai puține interacțiuni cu non-conspiraționiști, non-partizani sau partizani ai altor partide. Comunitățile tip eccho-chambers sunt politice în sensul că membrii-creatori de conținut provin în mare parte militanți și răspândesc cea mai mare cantitate de informații despre alegeri din totalul existent pe aceste rețele. Majoritatea acestora sunt proliferate de către un grup mic de utilizatori reali, foarte activi.
Considerăm că printre efectele vizibile ale fenomenului în fața căruia ne aflăm, se numără:
- Societatea reală este în afara partidelor politice, acestea nu mai au în cadrul lor decât o parte nesemnificativă a cetățenilor
- Partidele politice parlamentare tind să nu mai fie o expresie a societății, ci doar vehicule
- care acționează pentru cucerirea şi realizarea puterii
- O parte semnificativă a cetățenilor tind să nu își mai satisfacă interesele politice prin intermediul partidelor
Electoratele de stânga și dreapta au fost cultivate în spirit militant, conservator, naționalist, anti-reflexiv, centrate pe urban mic și rural și nu au cultivat elite intelectuale care să imprime spiritul valorilor europene.