Într-o zi în care liniștea ar trebui să domnească, iar sufletele să se pregătească pentru Înviere, în sala de box care poartă numele Maestrului Titi Tudor – „Prosop” , ecoul loviturilor în sac se împletește cu suspine. Maestrul care a crescut generații de campioni are ochii în lacrimi. Nu din durerea unui KO, ci dintr-un alt fel de lovitură, una care vine din nepăsare, din lipsă de bani și poate, cel mai dureros, din uitare.
„E a doua mea casă… poate chiar prima. Aici am pus cărămizi cu mâinile mele, la propriu, în anii ’70. Am făcut fundația. Am muncit. Este toată viața mea aici, în sala asta”, spune Titi Tudor.
Sala de box, locul în care s-au format campioni mondiali, europeni și naționali, a fost scoasă la vânzare de proprietarul clădirii, SC Terra Verde SRL, pentru suma de 250.000 de euro. CSM Ploiești, chiriașul actual, n-are nici pe departe banii necesari pentru a cumpăra sala. Mai mult, restanțele de chirie se adună din 2024 și au ajuns la aproape 80.000 de lei.
Proprietarul pune presiune. Vrea banii. Vrea să vândă. Iar maestrul Prosop, omul care a pus suflet în fiecare colț al acestei săli, a ajuns să bată la ușile Primăriei și ale Consiliului Județean. A primit promisiuni. Atât. Singura certitudine? Banii alocați pentru o evaluare a clădirii. Atât. Iar timpul curge, nemilos.
„Aici au venit copii fără nimic. Fără haine. Fără mâncare. Fără părinți. Le-am dat o masă caldă, un pat și o vorbă bună. Nu le-am fost doar antrenor, le-am fost tată. Aici am trăit povești grele, dar frumoase. Aici s-au format caractere. Nu doar sportivi. Oameni!”, mai spune, printre suspine, maestrul Prosop.
Într-o anexă a sălii, a amenajat dormitoare pentru copiii care n-aveau unde dormi. A pus pe picioare o cantină, din sponsorizări adunate cu trudă, pentru ca niciunul dintre ei să nu intre flămând în ring.
Astăzi, acel loc e în pericol. Un spațiu plin de istorie, de luptă, de visuri, poate fi pierdut. Iar Titi Tudor, legenda boxului prahovean și românesc, spune că dacă sala va fi vândută altcuiva decât autorităților care ar putea păstra destinația sportivă, se gândește să pună punct și să se retragă.
„Nu pot să văd cum cineva vine și pune un lacăt pe sufletul meu. Să-l transforme în depozit sau… mai știu eu ce. Dacă nu rămâne sală de box, nu mai are sens. Mă las. Renunț la tot. Că nu pot trăi așa. Nu pot să trăiesc fără sala mea. Fără copiii mei. Fără boxul ăsta care m-a ținut în viață.”
Urmăriți în exclusivitate pe Observatorul Prahovean interviul integral cu Titi Tudor, o mărturisire dureroasă, sinceră, un strigăt de ajutor cu lacrimi în ochi, la propriu:
VIDEO
FOTO
