Apariția muncitorilor străini în Prahova, mai ales veniți din țări non-UE, este un fenomen care, în opinia prahovenilor, a căpătat amploare. În plus, tinde să se extindă, în aproape fiecare zonă rezidențială făcându-și apariția acești imigranți.
Dai comandă la Glovo sau la Tazz, ai toate șansele să ți-o livreze un curier care nici nu vorbește limba română. Devine puțin complicat când trebuie să-i dai indicațiile pentru a ajunge la adresă, pentru că mulți, nici engleza nu o cunosc. Dar te descurci până la urmă…
Din ce în ce mai mulți prahoveni se plâng de faptul că locurile „lor” de muncă sunt ocupate de muncitori străini, majoritatea din afara spațiului Uniunii Europene. Mulți angajatori, preferă, prin intermediul firmelor de recrutare, să aducă astfel de muncitori.
Acestora le asigură cazare și masă, precum și un salariu modic lunar, în schimbul prestării unei munci necalificate, de obicei. Angajatorii își decontează astfel cheltuielile cu întreținerea muncitorilor, așa că toată lumea iese în avantaj.
„Da, preferăm muncitorii străini pentru că avem siguranța că nu vin azi și de mâine spun că nu mai vor să vină. Este o siguranță în plus în ceea ce-i privește, mai ales din perspectiva seriozității”, spune un antreprenor care are o brutărie în Prahova.
Muncitorii străini sunt mulțumiți de condițiile din Prahova. Într-un apartament cu două camere, din zona de sud a orașului, locuiesc patru muncitori veniți din Sri Lanka. Lucrează ca muncitori necalificați într-o seră. Au chiria plătită de angajator, la fel și întreținerea și celelalte utilități. Au program fix de muncă, nu au prea multe cheltuieli, așa că își permit să economisească. Sunt politicoși, nu fac gălăgie, vecinii nu sunt deranjați… Și ca ei sunt mulți.
Ce spune ITM Prahova
Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova (ITM), la data de 31 decembrie 2024, în Prahova, erau active 2.972 de contracte individuale de muncă pentru muncitori străini, non-UE. Comparativ, la aceeași dată, erau în vigoare 206.416 contracte ale cetățenilor români.
În total, în anul 2024, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie, contractele individuale de muncă, active cel puțin o zi, au fost în număr de 4.301 pentru muncitori străini non-EU și 291.322 pentru cetățeni români.
Cele mai multe locuri de muncă ocupate de muncitori străini non-UE, 293, au fost pe poziția de „manipulant mărfuri”. La distanță mică, 283 de muncitori, au fost întregistrați pe poziția de „muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet”.
Sub 200 de contracte au fost înregistrate pentru fiecare din pozițiile: „ajutor bucătar” (194), „confecționer-asamblator articole din textile” (181), „curier” (151), „muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții” (130), „muncitor necalificat la asamblarea și montarea pieselor”, „instalator apă, canal” (114), „operator abatorizare păsări” (111) și „lucrător comercial” (101).
Numărul acestora este însă infim, comparativ cu cel al muncitorilor români, ponderea celor străini fiind, la majoritatea pozițiilor, de sub 10%.
Singura ocupație unde numărul străinilor non-UE este apropiat de cel al românilor, este cea de „operator abatorizare păsări”, adică cel care sacrifică păsările pentru consumul populației. În acest caz, sunt, în județul Prahova, 111 muncitori străini și 188 muncitori români, ponderea fiind apropiată.
Din punct de vedere al domeniilor principale de activitate, „industria prelucrătoare” are cei mai mulți străini angajați, 1.315, urmată de „construcții”, cu 1.045.
Așa cum se observă, niciuna dintre ocupațiile enumerate, care se află în topul celor ocupate de muncitori străini, nu este preponderent a acestora. Aceasta demonstrează faptul că, deși sunt veniți în România în căutarea unui loc de muncă și a unui trai mai bun, muncitorii străini nu vin să ocupe posturile românilor, ci vin să ocupe golurile generate de lipsa forței de muncă de la noi din țară.