”(…) Nu sunt dat in judecata, Nu m-au ridicat mascatii, Nu Nimic… poate daca detinerea de colesterol mare si prediabetul erau caz penal, abia atunci eram pasibil de procese si mascati dar altfel… nu am nimic de ascuns!(…)” spunea Mihai Bobonete vineri, într-o postare pe pagina de Facebook. Ce l-a apucat pe Bobonete? Nu ați mai văzut reacția asta și la alte zeci de vedete îndrăgite?
Sunteți familiarizați cu titlul și cu pozele?
Actorul a publicat postarea în timp ce noi lucram la acest prim episod dintr-un serial despre publicitatea contextuală – native advertising, care sperăm să contribuie la salubrizarea conținutului internetului de limbă română.
De ce suntem atât de siguri că nu ați fost mirați de reacția vedetei? Pentru că știm că nu există consumator de internet din România care în ultimii 10 ani să nu fi fost țintit/targhetat cu conținut de acest tip.
Ca să nu vă supărați 😊subliniem că nici noi nu facem excepție.
Mai direct spus, nici cei mai pretențioși sau precauți dintre noi nu am scăpat de lecturarea măcar odată pe săptămână a unui titlu de genul:
– ”Andreea Esca a dezvoltat o modalitate secretă de a pierde în greutate și a câștigat peste 100.000 $ pentru aceasta”, ”garantat” de revista Forbes,
– ”Un extras dintr-un interviu pe care nimeni n-ar trebui să îl vadă. Răzvan a Dezvăluit Secretul Bogăției Sale în Direct și A Regretat Asta”, ”pe pagina” Digi24, într-un interviu cu Teo Trandafir de la Kanal D, promovat prin intermediul Google Ads,
– ”Robert Turcescu este dat în judecată de Banca României pentru comentariile pe care el le-a făcut la o emisiune în direct”, ”propus spre lectură” de Digi24, într-un articol despre emisiunea moderată de Denise Rifai pe Kanal D,
– ”Iulia Vântur și Salman Khan, în doliu la început de an! Tocmai au făcut anunțul trist: ”Odihnește-te în pace!”, de pe un profil social media unde, după ce dai click pe link afli că le-a murit câinele,
– ”Prestația de ieri a Andreei Marin la televiziunea română s-a încheiat tragic”, de pe ”site-ul Adevărul”, dintr-un articol despre ”o emisiune” a lui Cătălin Măruță,
– ”Banca României l-a dat pe prim-ministrul țării, Marcel Ciolacu, în judecată pentru scuvintele spuse în direct”, ”recomandat” de RFi într-un articol despre emisiunea moderată de Denise Rifai pe Kanal D.
Vedetele cele mai credibile din România folosite fără acord în campanii publicitare fake și pentru phishing
Sunt doar câteva din sutele de astfel de titluri care circulă libere pe internetul românesc, atât pe site-urile unora dintre cele mai respectate și accesate televiziuni, ziare, reviste, podcasturi etc, cât și pe diferite pagini/profiluri/conturi/canale social media.
Priviți fotografiile și observați cât de familiarizați suntem cu aceste trimiteri. Vi se par cât se poate de normal să le vedeți la finalul aproape fiecărui articol pe care îl citiți pe internet:
Casete de reclamă contextuală – native advertising plasată la finalul articolelor
Nu sunt articole, sunt reclame!
Problema este că în timp ce toți suntem scandalizați de aceste ”articole” și ne întrebăm ce ziariști sunt aceia care le-au scris și ce ziare sau televiziuni fără deontologie le publică sau difuzează, ele nu sunt articole de presă. Sunt reclame.
Conform documentării noastre, peste 90% din aceste ”titluri” nu sunt conținut editorial – adică nu au scopul să te informeze, ci sunt materiale publicitare – adică au scopul să determine din partea ta o acțiune într-un scop bine definit de client.
Iar ziarele, televiziunile sau vedetele habar nu au că imaginea lor este folosită de câteva agenții de publicitate care domină o piață de câteva zeci de milioane de euro.
Subliniem, în toate cazurile pe care le-am documentat, subiectele nu știau că sunt personaje principale în povești publicitare bazate pe informații false, folosire abuzivă a imaginii și pentru promovare unor practici sau servicii încadrate la ”ilegal ” de legislația românească.
Vi se pare incredibil, așa-i? N-are cum! Vedetele, ziarele, televiziunile, politicienii, influencerii știu să se protejeze de astfel de practici.
Sunt complici, clar! La fel și posturile unde apar, o fac pentru bani!
Nu ai crede că ziare precum Adevărul, Știri pe Surse, Libertatea, Hotnews etc, găzduiesc fără să știe acest tip de campanii publicitare, duse la vedere, în zonele cele mai accesate de pe site-urile lor.
Nu are cum! Sunt de prea mult timp, și mult prea la vedere ca să nu știe de ele. Prostesc oamenii pentru audiență.
Lui Ciolacu îi fac bine ”articolele” despre divorț, pe George Simion îl fac mai cunoscut articole de același tip, femeile politician sunt fericite să apară în contexte degradante pentru că vor publicitate.
Premierul Ciolacu, Liderul AUR George Simion și mulți alți politicieni de top folosiți în campanii publicitare cu conținut neetic sau care încurajează practici ilegale
La fel ne spunem în colțul chitros al minții și despre Nadia, Țiriac, Hagi, Gică Popescu – măă ăștia nu se mai satură!
Știți ce e de remarcat: avem dreptate să gândim așa. N-am descoperit niciun astfel de produs marcat drept ”articol publicitar”?
Acest tip de campanii ne-a creat câte o explicație pentru orice situație sau ipostază. Astfel, pe zi ce trece, ne-am pierdut încrederea în vedete și instituții, detestăm politicienii, inclusiv pe cei care dau legi bune, ziarele și televiziunile sunt vândute etc.
Spiritul critic a fost înlocuit de sintagma ”sigur e ceva în spate”!
Ca să te șocăm de-a dreptul, ce ai spune dacă ți-am demonstra cum am descoperit că exact acesta este scopul majorității covârșitoare a acestor reclame: erodarea încrederii cititorilor în vedete, instituții, politicieni? Ai crede că e o altă teorie a conspirației, dar, din nefericire, nu e așa.
Practici ilegale sau neetice în văzul tuturor
Constatarea scandaloasă a documentării noastre este că peste 90% dintre reclamele care rulează astăzi pentru consumatorii de internet de limbă română din țară sau din străinătate au ca obiect culegerea ilegală de date personale prin fraudarea imaginii unor entități (vedete, instituții, mass media) credibile și respectabile.
Ca să vă convingeți, urmăriți filmulețul de mai jos care conține înregistrări ale navigării pe mai multe site-uri românești:
Șocul vine când constați că nimeni nu reacționează, nici victimele, nici autorități cum ar fi Parchete, ANCOM, SRI etc, și, foarte grav, nici suporturile a căror imagine este erodată și decredibilizată clipă de clipă.
Cum am ajuns aici? Ce se întâmplă?
De 10 ani consumatorii de internet din România sunt țintiți de campanii publicitare neetice și/sau frauduloase/ilegale ale câtorva agenții de publicitate contextuală care, sprijinite de algoritmi, știu cu precizie ce tip de conținut să livreze pentru a obține un impact maxim.
Ele sunt Outbrain și Taboola – fondate în Tel Aviv, AdNow – fondată în Moscova și MGID – fondată în Kiev. Am mai remarca pentru conținutul deosebit de agresiv Geozo – cu sediul în Cipru și legături în Rusia și Ucraina.
Lor li se adaugă Google și Facebook.
Deci, da, avem dreptate când ne gândim că ”ceva e în neregulă” și că ”la mijloc sunt sume mari de bani”, mai precis, o piață de câteva zeci de milioane de euro anual împărțită între aceste multinaționale.
La fel este de subliniat cu litere mari de tipar că niciunul dintre cei enumerați mai sus habar nu au cum sunt prezentați în contexte degradante, umilitoare, adeseori pentru a garanta practici prin care mii de români sunt fraudați.
Și nu știu că prin tehnici care duc la distrugerea imaginii și credibilității lor, agențiile de publicitate contextuală și intermediarii lor fac zeci de milioane de euro în fiecare an.
Vedetele habar nu au că sunt victime
Niciuna dintre cu victimele acestor practici – vedete, profesioniști mass media, politicieni, reprezentanți ai unor branduri foarte puternice din România etc, cu care am stat de vorbă, nu își imaginase că sunt ”eroi” ai unor campanii publicitare.
Toți ne-au spus că au crezut că respectivele texte sunt articole scrise și asumate de redacțiile suporturilor pe care sunt difuzate.
”Când am auzit că imaginea mea e făcută praf pe Adevărul, Digi24 sau HotNews, nu mi-a venit să cred că pot coborâ atât de jos. M-am gândit că au ceva cu mine.
Nici măcar nu m-am obosit să contactez un avocat pentru că știam că ei vor câștiga în virtutea dreptului la liberă exprimare. Ce sens avea să îi dau în judecată?”. Cam aceasta este reacția standard.
La fel ca și Mihai Bobonete, Cătălin Măruță sau Ion Țiriac, toți au crezut că sunt subiecte ale unor articole de presă mai mult sau mai puțin corecte.
Campanii de publicitate nativă – native advertising, derulate pe marile portaluri din România prin furt de identitate, fals și fake news pentru activități de scam și phishing folosindu-se de imaginea celor mai populare vedete.
Unde este problema? Cine câștigă?
Păi, după cum vedeți, problema este că aceste texte nu sunt ”articole de presă” ci sunt ”texte publicitare”, de cele mai multe ori nemarcate ca atare.
Atunci când negociază prețuri adeseori de patru, cinci ori mai mari decât tarifele de publicitate clasice, furnizorii de publicitate contextuală solicită în mod expres poziționarea acesteia ”la finalul articolului”. De ce?
Există studii de caz și algoritmi care au constatat că finalul articolului este locul perfect ”de engagement” și ”conversie”, pentru plasarea unor materiale publicitare. În plus, asigură și un mare transfer de credibilitate asupra reclamei respective.
Cum ar veni, indiferent de cât de accentuată ai gândirea critică, în momentul în care după ce ai citit o analiză despre evoluția războiului din Ucraina pe Adevărul sau Hotnews, să zicem, aproape sigur vei citi și ”un articol” de genul: ”Ion Țiriac a șocat Guvernul și marile bănci. El a dezvoltat o propunere secretă de investiții care a îmbogățit mii de familii de români”.
Astfel, campania de publicitate contextuală înregistrează o conversie și/sau engagement pe produs și câștigă bani.
Cine pierde?
În prima fază garantat nu vei sta pe gânduri despre corectitudinea informației. E, totuși, oferta editorială a unei surse de încredere.
Mai târziu vei înțelege că ai fost păcălit și atunci te vei jura că nu vei mai accesa niciodată respectiva publicație. ”Au dat-o și ăștia pe fake”.
Din nefericire primul care pierzi ești tu, pentru că te privezi de informații verificate. În egală măsură sau chiar mai mult, pierde și publicația pe care nu o vei mai accesa sau pe care o vei accesa mai rar și cu neîncredere.
Dramatic este că avem documentate în ultimii ani, zeci de situații în care vedete dintre cele mai respectate și îndrăgite ale românilor, instituții dintre cele mai credibile – cum ar fi BNR și site-uri ale unora dintre cele mai credibile entități media din România au fost folosite în astfel de campanii.
Adică un text pus pe net care aproape sigur va deveni subiect al unei viitoare campanii de publicitate contextuală găzduită de oricare dintre Adevărul, Știri pe Surse, HotNews, Libertatea, România TV și de zeci de pagini, profiluri și conturi social media. De aici afișările.
Vedem și titlul viitoarei campanii contextuale – Bobonete cere încadrare penală pentru colesterol și diabet în România – pentru care ne cerem scuze, dar am învățat de la maeștrii publicității contextuale cum să vă atragem atenția și să facem engagement.
Constatarea noastră este că principalul pierzător, în ansamblu, este statul român, ale cărui instituții și valori au fost atacate și subminate continuu în ultimii 10 ani prin aceste practici publicitare neetice sau ilegale.
Estimarea noastră este că acest tip de conținut a înregistrat minimum 10 miliarde de afișări! de conținut în limba română. Am crezut că estimarea noastră este înspăimântătoare și exagerată, motiv pentru care am apelat la o unealtă foarte utilă în astfel de situații – ChatGPT.
I-am solicitat să ne facă o estimare a afișărilor de publicitate contextuală în România, în ultimii 10 ani, bazată pe bunele practici din domeniu. Rezultatul ne-a înspăimântat: 2.004.770 milioane (sau 2 trilioane) de afișări!
Da, da, conținut aproape exclusiv bazat pe informații false, folosirea frauduloasă a imaginii unor vedete, sportivi, politicieni sau instituții credibile pentru campanii de phishing, de exemplu.
De frică, mergem pe estimarea noastră empirică, și începem să înțelegem de ce încrederea în pilonii democrației românești este pulverizată astăzi. Avem și dovada că nimeni nu-i mai iubește și nu-i mai respectă pe românii muncitori, de exemplu:
Social media invadată de reclamă contextuală fake
La finalul acestui articol, ar mai fi ceva de adăugat, în special pentru profesioniștii mass media. Pe lângă erodarea puternică a publicațiilor cu specific info, quality, am constatat un efect paradoxal al acestui tip de publicitate.
Este vorba despre diminuarea engagementului pentru presa de tip tabloid care, prin comparație cu reclamele, nu oferă consumatorului același tip de satisfacție sau experiență a utilizatorului.
Așadar, exact ca în povestea cu broasca și scorpionul, în ultimii 10 ani, agențiile de publicitate contextuală, plus Google, plus Facebook, folosindu-se de nevoia de bani a industriei media, au creat un nou profil de consumator de internet în limba română.
Avem milioane de cititori zilnici al advertorialul fake, mare parte realizat prin practici încadrate clar la infracțiune de Codul Penal și cu obiective principale:
1. decredibilizarea valorilor și instituțiilor fundamentale ale statului,
2. culegerea frauduloasă de date personale folosite ulterior, după cum veți vedea, pentru activități dintre cele mai ilegale sau neetice.
Acesta este primul episod. Vom continua cu:
– definirea pieței și devoalarea practicilor neetice și ilegale, multe dintre ele promovate pe platformele cele mai accesate de pe internetul românesc,
– reacțiile unor victime celebre, ale unor companii și mai celebre și, sperăm, ale unor organizații media și profesionale,
– filmul poveștii cum accesarea unei reclame de pe un site de mare prestigiu din România ne-a dus pe o platformă Telegram și, de acolo, ne-a transformat în dătători de likeuri și engagement pe TikTok,
și, sperăm, o relatare despre măsuri concrete care vor fi luate de industria media și publicitară din România pentru igienizarea mediului.
Până atunci, Bobonete, iartă-ne, nene, dar pe lângă poza cu cătușele de pe Digi24, trebuie să recunoști că titlul nostru e pistol cu apă.
Pe curând.
Publicitatea contextuală – native advertising pulverizează credibilitatea vedetelor și a instituțiilor din România
Cum ți se pare subiectul?
