Observatorul Prahovean a publicat mai multe articole privind balastierele de lângă Ploiești care sunt exploatate aproape  în regim non-stop. Reporterii au solicitat un punct de vedere reprezentanților Direcției de Sănătate Publică (DSP) Prahova privind efectele asupra sănătății populației pe care le au aceste activități economice.

Observatorul Prahovean a publicat imagini cu balastierele de pe cursul râului Teleajen, d ela limita localităților Blejoi și Bucov în care se văd nori de praf care se ridică în atmosferă și poluează astfel suprafețe întinse locuibile.

Detalii aici: Poluare masivă la 3,5 km de centrul Ploieștiului. Garda de Mediu doarme? (FOTO-VIDEO)

Ziarul nostru a transmis dovezile la DSP Prahova care ”a luat act” de poluare și consideră că ”toți titularii acestor activități trebuie să respecte legislația în vigoare de mediu și normele sanitare care reglementează aceste activități, inclusiv condițiile cuprinse în actele de reglementare emise de către autoritățile publice cu responsabilități în acest domeniu
Astfel, în mod specific pentru aceste activități, în faza de proiect a acestor obiective”.

Într-un răspuns la solicitarea redacției, DSP Prahova menționează că emite recomandări, precum: asigurarea sănătății populației față de poluarea antropică, protejarea zonelor locuite prin reducerea degajării de poluanți în zona de amplasare a obiectivului, instituirea de zone de protecție sanitară între activitățile care poluează factorii de mediu și teritoriile protejate învecinate (zone de locuit, etc.), încadrarea nocivităților (poluanților) în teritoriile protejate în limitele maxime admisibile din standardele în vigoare, amplasarea și funcționarea obiectivului astfel încât să nu afecteze sănătatea și confortul populației rezidente din zona de influență a obiectivului propus, etc.

”Nu în ultimul rând, ținem să precizăm ca una din clauzele cuprinse în notificările D.S.P.J. Prahova emise pentru astfel de obiective constă în recomandarea ca traseul mijloacelor de transport care deservesc exploatările de agregate minerale să evite teritoriile protejate (zonele de locuit, etc.)”.

În concluzie: DSP recomandă…

VIDEO

Instituția ne-a transmis și care sunt efectele asupra sănătății populației generate de către particulele în suspensie eliberate în atmosferă ca urmare a exploatărilor de agregate minerale (balastiere).

• acțiunea toxică specifică este realizată de pulberi, care pătrunse în organism provoacă o intoxicație cu mecanism fizio-patologic, tablou clinic și aspect anatomo-patologic caracteristic, indiferent de calea de pătrundere (Pb sau compușii plumbului, Cd, Hg etc.)
• acțiunea alergică- Agenții sensibilizatori sub formă de aerosoli pot fi găsiți în orice mediu de viață (locuință, aer liber) sau muncă.
• acțiunea fotodinamică—produsă de pulberi fotosensibilizante ca antracenul, acridina, parafina, smoala;
• acțiunea cancerigenă — inhalare de pulberi anorganice (As, Cr, Ni, azbest etc.) sau organice (hidrocarburi policiclice aromatice-benzo(a)piren, etc), – de aerosoli radioactivi (produși de filiație a radonului);
• acțiunea infectantă pulberile pot vehicula o serie de germeni patogeni (eliminați de oameni și care ajung să adere la particulele de praf — praf bacterian; sau prin prelucrarea industrială a unor produse animale contaminate).
• acțiunea iritantă — orice suspensie din aer care poate produce fenomene de inflamație aseptică la nivelul aparatului respirator sau să suprasolicite mecanismele de clearance pulmonar; intensitatea fenomenelor iritative depinde de natura și concentrația pulberilor;
• acțiunea fibrozantă sau pneumoconiogenă — cuprinde fenomenele patologice care apar în urma expunerii la anumite categorii de pulberi. Îmbolnăvirea produsă este caracteristică inhalării pulberii respective ca agent etiologic și are un aspect clinic și anatomopatologic bine conturat și specific; în această categorie intră pneumoconiozele.

Particulele în suspensie, ca toți poluanții iritanți, pot determina efecte acute (imediate) sau/și cronice (tardive) asupra sănătății populației.

VIDEO

Dintre efectele acute, care apar la niveluri mai reduse ale concentratiei agenților iritanți din aer decât cele care provoacă intoxicațiile acute, apare o creștere a morbidității și mortalității populației prin boli pulmonare și cardio-vasculare în special la grupele de vârstă vulnerabile (vârstele extreme — copii și bătrâni) precum și la persoanele bolnave (cu afecțiuni pulmonare și cardiovasculare).

De asemenea s-a observat ca efect imediat al poluării iritante, agravarea bronșitei cronice la persoanele care suferă de această afecțiune. Studii recente sugerează că variațiile pe termen scurt ale expunerii la particulele în suspensie sunt asociate cu efecte pe sănătate chiar la niveluri scăzute de expunere (sub 100 ug/mc).

La concentrații relativ ridicate, sunt de menționat modificările funcționale ventilatorii
(traduse prin fenomene obstructive — reversibile), iritații oculare și respiratorii (conjunctivite acute sau cronice, faringite). Iritația căilor respiratorii poate agrava bolile pulmonare preexistente și crește sensibilitatea la alergeni a persoanelor cu astm bronșic. Se pot produce și tulburări de coagulabilitate a sângelui.

La concentrații deosebit de ridicate se produc intoxicatiile acute, caracterizate prin leziuni conjunctivale și corneene, sindrom traheo-bronșic caracteristic, iar în cazurile cele mai grave edem pulmonar toxic.

Dintre efectele expunerii cronice observate amintim cresterea incidentei si gravitatii infectiilor respiratorii acute (bacteriene si virotice), (bronho-pneumonii, gripă etc.) precum și a bronho-pneumoniei cronice nespecifice care grupează un număr de boli nu întotdeauna intricate și anume bronșită cronică, astmul și enfizemul pulmonar.

Un aspect important care trebuie subliniat îl constituie influența poluării aerului asupra patologiei respiratorii infantile (creșterea morbiditătii prin bronho-pneumopatii acute în cursul primei sau celei de a doua copilării prin infecții repetate și prelungite ale aparatului respirator cu creșterea consecutivă a sensibilității și susceptibilității acestora la acțiunea factorilor de mediu și de formare a „terenului bronșitic” care determină receptivitatea crescută la bronșită cronică a adultului).

Expunerea de lungă durata determina scăderea duratei de viața (decese premature) (inclusiv prin cancer pulmonar), prevalența simptomatologiei bronșitice la copii și scăderea funcției pulmonare a copiilor și adulților.

Efecte pentru sănătate (semne și simptome):

• Când sunt expuse la poluarea cu pulberi în suspensie, persoanele cu afecțiuni cardiace manifestă dureri de piept/constrictie toracică, palpitații, tahicardie, dispnee, tuse, oboseala. Poluarea cu pulberi în suspensie este de asemenea asociată cu aritmiile cardiace și infarctul miocardic.
• Când sunt expusi la poluarea cu pulberi în suspensie, persoanele cu boli pulmonare pot să manifeste tulburari respiratorii (scăderea amplitudinii și fortei respiratorii, acestea devenind superficiale). De asemenea, pot manifesta simptome ca: tusea, dispneea.
• Populatia sănătoasă poate de asemenea manifesta tuse și dispnee, fiind putin probabil să manifeste efecte mai grave.
• Poluarea cu pulberi în suspensie poate creste susceptibilitatea la infecții respiratorii si poate agrava afecțiuni respiratorii preexistente (ca astm, bronșită cronică), determinând mărirea consumului de medicamente și a numărului de consultații la medic.

Datele de mai sus reprezintă doar o prezentare succintă a efectelor pe sănătate si a evaluarii relatiei doza-efecte pe sanatate pentru poluantul « PMI()» și nu reprezintă o evaluare a impactului concret asupra sănătătii populatiei expuse.

Evaluarea impactului pe sănătatea populației determinat de expunerea populatiei la nivelurile de PM IO din aer înregistrate într-o situate specifică se poate realiza numai pe baza unui studiu de impact asupra sănătății populației care sa aibă la bază un studiu de impact pe mediu.

Grupuri populationale la risc (cu susceptibilitate crescută la expunerea poluantilor din aer):

Grupuri populaționale la risc înalt: (grupuri populaționale sensibile la poluarea cu particule)

• Persoanele cu afectiuni cardiace sau pulmonare (ca: afecțiuni cardiace congestive, afectiuni coronariene, astm, boli obstructive cronice pulmonare),
• Vârstnicii sunt mult mai susceptibili a fi afectați, crescând prezentările la unitățile de primiri urgențe, internările în spitale, și, în unele cazuri, chiar numărul de decese.

Persoane bolnave:
– boli pulmonare cronice obstructive (COPD/BPOC);
– pneumonia;
– boli respiratorii cronice;
– boli cardiace cronice (cardiopatii ischemice cronice, boli coronariene, HTA);
– diabet zaharat tip II;
– astm bronșic;
– deficite genetice (deficit de alfa 1 – antitripsina);
– deficite imunologice (SIDA,etc);