17 decembrie 1989 a fost o zi neagră la Timișoara. Nicolae Ceaușescu a ordonat armatei să tragă în mulțimea de oameni care își strigau nemulțumirile în stradă. Eroii Timișoarei, cu piepturile goale, au stat în fața tancurilor și apoi a baionetelor trupelor de la Armată și Ministerul de Interne. Operațiunea „Trandafirul”, de incinerare a celor uciși în 17 Decembrie la Timișoara, s-a desfășurat cu știrea Elenei Ceaușescu, a Miliției și a Securității comuniste.
În Timişoara se aud primele focuri de armă, până după miezul nopţii având loc lupte de stradă între civili şi militari şi fiind incendiate TAB-uri, tancuri şi magazine. De asemenea, pe treptele catedralei, un grup format din copii şi tineri civili încep să scandeze: „Jos Ceauşescu!”, „Libertate!”, „Vrem o ţară liberă!”. Ei cântă colinde, iar alte câteva sute de manifestanţi li se alătură, fluturând un steag din care fusese decupată stema comunistă. Între timp, la Bucureşti, s-a adunat primul cerc al puterii, Comitetul Executiv al PCR, în frunte cu Nicolae şi Elena Ceauşescu.
În data de 17 decembrie, pe când demonstranţii intraseră în sediul Comitetului Judeţean a PCR şi distruseseră inscripţia comunistă de pe faţadă, iar aici pe treptele Catedralei a început de asemenea manifestaţia, la Bucureşti, s-a adunat primul cerc al puterii, Comitetul Executiv al PCR, în frunte cu Nicolae şi Elena Ceauşescu. „Să fi tras în ei, să fi căzut”, a strigat Elena Ceauşescu. „Şi pe urmă luaţi şi băgaţi în beci. Nu vi s-a spus aşa? Unul să nu iasă”. „Deci măsuri imediate! Să lichidăm repede ce este. Să fie în stare de luptă şi unităţile de la Interne şi unităţile de la Apărare. Şi oriunde se încearcă vreo acţiune, să fie lichidată radical!”, au vorbele lui Nicolae Ceaușescu.
Miniştrii Milea şi Postelnicu, precum şi şeful Securităţii, Iulian Vlad îşi fac mea culpa şi promit să remedieze situaţia. În mai puţin de două ore, Calea Girocului a devenit scena unui măcel. Iar treptele Catedralei, ctitorite de Regele Mihai, se vor umple de sânge. Pe Calea Girocului s-au înregistrat în după-amiaza de 17 decembrie 11 morţi şi 26 de răniţi, între care 6 femei.
Spitalul de Urgenţă era în alertă din jurul prânzului, cu cele două secţii de mare chirurgie şi cea de neurochirurgie. La chirurgie, triajul împuşcaţilor a făcut faţă numai în primele două ceasuri. Şefii secţiilor făceau selecţia victimelor, restul chirurgilor au operat fără încetare până a doua zi de dimineaţa. Directorul spitalului a cerut suplimente de sânge şi plasmă din oraşele apropiate.
17 decembrie – evenimente și personalități
1830 – A decedat Simón Bolívar, unul dintre conducătorii luptei de eliberare a popoarelor din America Latină de sub dominaţia spaniolă.
1843 – S-a născut Elisabeta (Paula-Ottilia-Elisa), prinţesă de Wied, regină a României. S-a afirmat şi ca scriitoare, publicând, sub pseudonimul Carmen Sylva, povestiri, legende, dar și piese de teatru.
1863 – În Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei a fost votată „Legea secularizării averilor mănăstireşti”. În urma aplicarii ei, 25% din teritoriul țării devenea patrimoniul statului.
Legea prevedea următoarele: „Toate averile mănăstireşti închinate şi neînchinate precum şi alte legate publice sau daruri făcute de diferiţi testatori şi donatori din Principatele Unite la Sfîntul Mormînt, Muntele Athos, Sinai precum şi la mitropolii, episcopii şi la metoacele (n.r. mănăstiri mici, subordonate unor mănăstiri mai mari, termen din limba greacă) lor de aici din ţară şi la alte mănăstiri şi biserici din oraşe sau la aşezăminte de binefacere şi de utilitate publică, se proclamă domeniuri ale Statului Român, iar veniturile acestor aşezăminte vor fi cuprinse în bugetul general al statului ”.
1870 – S-a născut Ioan A. Bassarabescu, prozator român, membru al Academiei Române.
1890 – Este înfiinţată, la Bucureşti, „Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor”, care va duce o bogată activitate culturală şi politică pentru întărirea unităţii românilor din România şi Transilvania. La începutul secolului al XX–lea activau în Liga: Take Ionescu, Octavian Goga, V.A.Urechia. În 1914 îşi schimbă titulatura în „Liga pentru unitatea politică a tuturor românilor”.
1893 – S-a născut medicul Dimitrie Bagdasar, medic neurochirurg român, profesor la Facultatea de Medicină din București, a pus bazele școlii românești de Neurochirurgie din România, membru post–mortem al Academiei Române.
1903 – A avut loc în Kitty Hawk, statul american Carolina de Nord, primul zbor cu un aparat mai greu decât aerul, realizat după planurile fraţilor Orville şi Wilbur Wright. Durata zborului a fost de 12 secunde, timp în care a parcurs 37 de metri, la o înălțime de circa 10 metri.
1912 – A încetat din viaţă Spiru Haret, matematician, sociolog, pedagog, cel ce a reorganizat pe baze moderne învăţământul românesc.
1916 – A fost asasinat Grigori Rasputin, călugăr rus. Grigori Efimovici Rasputin a fost un mistic rus care a avut o mare influență asupra familiei ultimului țar al dinastiei Romanov. Rasputin a jucat un rol foarte important în viața țarului Nicolae al II-lea, a țarinei Alexandra și a unicului lor fiu, țareviciul Alexei, care era suferind de hemofilie.
1936 – S-a născut Papa Francisc, pe numele său real Jorge Mario Bergoglio. Este al 266-lea episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice, ales la 13 martie 2013 de către conclavul cardinalilor. Din 1998 a fost arhiepiscop de Buenos Aires. Este primul papă neeuropean după papa Grigore al III-lea. De asemenea, este primul papă originar de pe continentul american și primul papă iezuit.
1942 – Al doilea război mondial – Guvernele britanic, american şi sovietic au somat Germania să pună capăt măsurilor de exterminare a evreilor, sub ameninţarea cu represalii. În acel moment, în urma aplicării „soluţiei finale”, fuseseră ucise deja aproape două milioane de persoane.
1957 – Statele Unite ale Americii a lansat cu succes de la Cape Canveral, Florida, prima racheta balistică intercontinentală Atlas.
1971 – În România ceaușistă, Marea Adunare Naţională a adoptat Legea nr.23/1971 privind apărarea secretului de stat în Republica Socialistă România. Legea nr.24/1971 privind cetăţenia română, prin care cetăţenii erau obligaţi să-şi declare legăturile şi convorbirile cu străinii şi, respectiv, pierderea cetăţeniei de către cei care pleacă din ţară în mod clandestin sau fraudulos şi de către cei care, aflându–se în străinătate, se fac vinovaţi de „fapte ostile”
1989 – Revoluția Anticomunistă din România ( 14 – 25 decembrie). În Timișoara, la ordinele lui Ceaușescu, s-a tras în manifestanți, din Piața Libertății până la Operă, în zona Podului Decebal, pe Calea Lipovei. Tab–urile blochează intrările în oraș, elicopterele efectuează zboruri de supraveghere.
În noaptea de 16 spre 17 decembrie a fost executat ordinul de evacuare din Timișoara al pastorului Tokes. Pe parcursul întregii zile au avut loc ciocniri între forțele de ordine și manifestanți. Militarii au fost huiduiți și loviți cu pietre, protestatarii atacând sediul PCR. La București, Ceaușescu a hotărât folosirea forței armate la Timișoara.
Ion Coman, secretar CC al PCR, a fost numit comandant unic pentru Timișoara, membri din conducerea partidului, armatei și securității fiind trimiși în acest oraș. În urma unei teleconferințe organizată de Ceaușescu cu activul de partid și de stat din toate județele țării, factorii de răspundere au ordonat forțelor de ordine să tragă în manifestanții de la Timișoara. Au început lupte de stradă soldate cu morți și răniți, peste 60 de oameni pierzându-și viața. Timișoara a fost izolată, căile de acces în oraș fiind blocate.
2000 – A avut loc reinaugurarea „Coloanei fără sfârșit“, operă a sculptorului Constantin Brâncuși aflată din 16 septembrie 1996 în lucrări de restaurare.
2007 – A început demolarea fostului Stadion Național. Noul stadion numit Arena Națională a fost inaugurat la 6 septembrie 2011.
2011 – Cunoscuta cântăreaţă Cesaria Evora a murit, în Mindelo, Republica Cabo Verde, din cauza unei insuficienţe respiratorii şi unui edem pulmonar.
Cum ți se pare subiectul?
