În 2025, România se află în centrul unei transformări digitale fără precedent în sectorul bancar. Peste 70% dintre români folosesc acum servicii bancare digitale cel puțin o dată pe săptămână, conform unui studiu recent al Băncii Naționale a României. Această creștere exponențială—față de doar 35% în 2020 – reflectă nu doar avansul tehnologic, ci și o schimbare profundă în mentalitatea consumatorilor.
De la tineri din marile orașe până la pensionari din zonele rurale, românii redescoperit relația cu banii într-un univers conectat. Populare au devenit plățile online, inclusiv cele făcute pe platformele de divertisment, precum NV Casino. Citește în continuare și află mai multe despre cum românii au adoptat bankingul în masă.
Factorii din Spatele Exploziei Bankingului Digital
Până în 2025, penetrația smartphone-urilor în România a depășit 90%, iar acoperirea internetului de mare viteză a ajuns în peste 85% din localități, inclusiv în zonele rurale. Rolarul rețelelor 5G a permis tranzacții instantanee și a eliminat barierele geografice.
Potrivit Autorității pentru Digitalizarea României, peste 5 milioane de români folosesc deja cardul de identitate electronică pentru autentificarea în aplicațiile bancare, simplificând procese precum deschiderea unui cont sau semnarea unui credit.
Pandemia: Catalizatorul neașteptat
După criza sanitară din 2020, încrederea în soluțiile online a crescut vertiginos. Băncile tradiționale au investit masiv în platforme digitale: BCR a lansat o aplicație cu asistent virtual bazat pe AI, iar BRD a introdus funcții de gestionare a bugetului în timp real. În 2025, aceste instrumente nu mai sunt opțiuni, ci standarde așteptate de clienți.
Tehnologii Care Redefinesc Bankingul Românesc
Aplicațiile bancare au devenit „buzunare digitale” multifuncționale. Revolut și ING au integrat portofele digitale care permit plăți fără contact, transferuri internaționale în câteva secunde, sau chiar investiții în criptomonede. Funcții precum „round-up” (rotunjirea cheltuielilor pentru economii) sau alertelor personalizate pentru buget sunt acum la ordinea zilei.
Blockchain și Securitate: Încredere prin Transparență
Băncile au adoptat tehnologia blockchain pentru a reduce frauda. De exemplu, Raiffeisen Bank a implementat un sistem de verificare a tranzacțiilor în timp real, iar start-up-ul românesc Elrond a colaborat cu BT pentru soluții de plată descentralizate. Biometria (recunoaștere facială, scanare de amprente) este norma în aplicații, înlocuind parolele tradiționale.
De la Generația Z la Pensionari: O schimbare culturală
Tinerii sub 35 de ani rămân pionierii adopției digitale—75% dintre ei folosesc exclusiv bankingul online pentru nevoile zilnice. Dar cea mai surprinzătoare tendință este creșterea utilizării în rândul vârstnicilor peste 60 de ani. Proiecte precum „Digitalizare Fără Vârstă”, lansat de Guvern în 2023, au pregătit peste 200.000 de pensionari să folosească aplicații bancare prin workshop-uri și asistență telefonică dedicată.
Colaborarea băncilor cu Fintech: Competiție sau parteneriat?
Dacă în 2020 fintech-urile erau percepute ca amenințări, în 2025 ele sunt parteneri strategici. Băncile tradiționale au adoptat modelul „banking-as-a-service”, integrând soluții fintech în platformele proprii. De exemplu, Banca Transilvania a încheiat un parteneriat cu fintech-ul local Finqware pentru a oferi clienților agregare de conturi într-un singur ecran.
Pe de altă parte, unicornii românești precum UiPath au automatizat procese back-end, reducând costurile și perioadele de așteptare pentru credite.
Provocări pe drumul digitalizării
Dar să nu crezi că totul este bine și roz atunci când vorbim despre digitalizarea bankingului în România. Pentru a rămâne obiectivi, trebuie să menționăm și un șir de provocări mai mult decât actuale.
- Securitatea Cibernetică: Lupta între inovație și riscuri. Creșterea atacurilor ransomware a determinat autoritățile să înăsprească reglementările. În 2024, România a transpus directiva UE DORA (Digital Operational Resilience Act), obligând bănci să testeze lunar sistemele împotriva hack-erilor. Pe plan individual, 40% dintre români recunosc că încă au rezerve legate de securitatea datelor, conform unui raport Eurostat.
- Digital divide: Orașe vs. mediul rural. Deși infrastructura a avansat, 15% din populația rurală încă nu are acces la servicii bancare digitale din cauza lipsei de educație sau a conexiunii slabe la internet. ONG-uri precum „Techcelor” lucrează cu băncile pentru a aduce „agent digitali” în sate—reprezentanți înarmați cu tablete care învață locuitorii să efectueze tranzacții de bază.
Viitorul: ce ne așteaptă după 2025?
Dacă vorbim despre viitor, nu putem să nu menționăm Directiva PSD3 care va permite românilor să partajeze date financiare între instituții în siguranță, creând oportunități pentru comparații automate ale creditelor sau asigurărilor. Deja, aplicația „MyFinancialHub” dezvoltată de CEC Bank sincronizează date din conturi, investiții și chiar criptomonede.
Modele generative precum ChatGPT sunt integrate în aplicații pentru a oferi recomandări personalizate. Imaginează-ți ca o bancă să îți sugereze să amâni o vacanță pentru a evita depășirea bugetului, bazându-se pe cheltuielile tale istorice și pe prognozele de venit.
Nu în ultimul rând, integrarea cu IoT va facilita conexiunea caselor inteligente cu banca. Electrocasnicele vor putea efectua plăți autonome – un frigider care comandă alimente când detectează goluri, sau o mașină care plătește singură taxa de pod.
O Românie conectată, o economie mai resilientă
Adoptarea bankingului digital a transformat România într-un laborator de inovație financiară în Europa de Est. Pe măsură ce tehnologia și încrederea cresc, barierele dintre clienți și bănci se diminuează, creând un ecosistem mai transparent și eficient.
În 2025, a gestiona banii nu mai înseamnă cozi la ghișeu, ci interacțiuni inteligente la doar câteva click-uri distanță. Iar pentru români, aceasta este doar prima etapă a unei revoluții care promite să redefinească conceptul de libertate financiară.
(P)