Tot mai mulți români se arată nemulțumiți de faptul că muncitori străini, din afara spațiului Uniunii Europene (UE), au venit să muncească la noi în țară. Ei, consideră conaționalii noștri, iau locurile de muncă tinerilor români. La o primă vedere ar putea avea dreptate dar, la o analiză mai amănunțită, lucrurile nu stau chiar așa.
Un angajator are tot dreptul să angajeze varianta optimă pentru afacerea lui. Corect, nu? Plătește taxe statului, deci contribuie la buget și, astfel, are dreptul de a face ce consideră el că este mai bine pentru afacerea lui. Dacă acest angajator are de ales între un român și un asiatic, să zicem din Pakistan sau Nepal, atunci se observă această tendință, pe piața muncii, de a fi preferat lucrătorul asiatic. De ce? Pentru că tinerii români, din postura de angajați, pur și simplu nu performează și, în plus, pretențiile lor salariale sunt mai ridicate decât ale asiaticilor.
Firmele de recrutare știu exact ce muncitori străini să aducă
Un angajator, atunci când are nevoie de forță de muncă, mai ales necalificată, apelează la serviciile unei firme de recrutare, de obicei. De ce? Pentru că, în acest fel, au garanția că actele imigranților sunt în regulă și că se pot baza pe ei. Și, în plus, există cheltuieli care sunt deductibile.
În ceea ce privește cheltuielile cu salariul, un muncitor străin este plătit cu aproape minim pe economie, să zicem 2.800 de lei. În plus angajatorul mai plătește, de obicei, „casa și masa”, conform condițiilor impuse de firma de recrutare.
Teoretic ar fi mult, dar aceste plăți sunt cheltuieli și sunt deductibile. Și atunci, preferă să angajeze străini, și să le plătească masa și cazarea. Unui angajat român ar trebui să-i dea salariu mai mare, pentru ca acesta să-și acopere cheltuielile. Și atunci ar plăti mai mult pentru că veniturile sunt supuse impozitării.
Seriozitatea, un alt criteriu pentru care sunt preferați muncitori străini
„Am avut români angajați. Întârzie, se plâng mereu, ba că e prea cald, ba că e prea frig, ba că e salariul prea mic, ba că începe programul de lucru prea devreme”, povestește un antreprenor care are o seră de flori. Munca este una necalificată și a fost nevoit să angajeze forță de muncă „de import” pentru că nu a găsit la tinerii români seriozitatea de care avea nevoie.
„Am nevoie de oameni care la 4.30 să intre în producția de pâine. Pentru români ora aceasta este „prea mică”. Cei străini nu au comentat. Au biciclete și vin cu ele. La ora 4.30 sunt gata să intre în fabrică”, povestește un administrator al unei brutării.
La fel se întâmplă în mai multe domenii unde este nevoie de muncă necalificată. Muncitorii străini vin să ocupe posturile nedorite de români. Sau, cel puțin, așa ar trebui…
„Acum se pune problema și altfel: Nu intervine o discriminare față de muncitorii români?”, se întreabă un tânăr, atunci când vine vorba de angajarea muncitorilor din afara spațiului comunitar…
Angajarea muncitorilor străini din afara spațiului Uniunii Europene începe să prindă tot mai mult teren. În prezent, muncitorii străini necalificați sunt întâlniți în toate domeniile unde este solicitată muncă necalificată. Și este un trend în creștere, evident, deoarece este mai avantajos pentru angajatori, din mai multe puncte de vedere, să se bazeze pe forță de muncă din afara spațiului UE.
Cum ți se pare subiectul?
