Ministrul Energiei a anunțat că România a luat act de solicitările Comisiei Europene cu privire la legislația privind prețurile la energie electrică și gaze, după procedura de infrigement a țării noastre demarată de Comisia Europeană.

De asemenea, Comisia Europeană a precizat că schema de compensare și plafonarea va rămâne în vigoare în aceeași formă, cum prevede legea, cel puțin până la 1 aprilie 2025.

Măsurile adoptate de țara noastră legată de plafonarea prețurilor energiei electrice și gaze sunt incompatibile cu directivele europene, potrivit unui document publicat pe site-ul Comisiei Europene.

Din această cauză Comisia Europeană a anunțat deschiderea unei proceduri de infringement împotriva României.

România trebuie să răspundă și să elimine în următoarele două luni plafoanele, deși Guvernul a stabilit că acestea vor fi aplicate până în primăvara anului viitor.

Țara noastră este singura care a păstrat plafonarea prețurilor, atât pentru producători cât și pentru consumatori, chiar dacă s-a terminat de peste un an criza energetică.

”România colaborează cu Comisia Europeană pentru a găsi soluții și trebuie subliniat faptul că măsurile naționale adoptate până acum au avut ca principal scop protejarea cetățenilor și a securității energetice naționale într-un context de criză. (…) În această iarnă, prețurile în facturi rămân plafonate”, a declarat Sebastian Burduja, Ministrul Energiei.

„România va ridica în cadrul reuniunii Consiliului Energie din 15 octombrie problemele structurale de infrastructură care contribuie direct la creșterea prețurilor la energie în Europa de Sud-Est. Congestiile transfrontaliere și capacitatea limitată de interconectare împiedică piețele din regiune să beneficieze de stabilitatea prețurilor observată în alte părți ale Uniunii Europene”, a adăugat acesta.

Potrivit Ministerului Energiei, măsurile au fost gândite ca o reacție de urgență într-un context excepțional, iar România a acționat conform unor mecanisme permise de legislația europeană în cazuri de criză.

Procedura de infringement demarată de Comisia Europeană se află într-o etapă incipientă, în care România a primit scrisoare de punere în întârziere.

Aceasta nu reprezintă o condamnare sau sancțiune, ci un apel la clarificare și ajustare a legislației naționale pentru a fi conformă cu normele Uniunii Europene.

Termene și următoarele etape: România are două luni pentru a răspunde și a furniza informații suplimentare sau pentru a propune soluții care să corecteze problemele identificate. Dacă răspunsul nu este considerat satisfăcător, Comisia poate emite un aviz motivat, urmat eventual de sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Procedura poate dura luni sau chiar ani, oferind astfel timp pentru a discuta și implementa soluții, a mai precizat Ministerul Energiei.

Ce reclamă Comisia Europeană:

-România a introdus măsuri naționale care impun anumitor producători de energie electrică să contribuie cu toate veniturile peste un anumit prag de preț la un fond de tranziție energetică și obligă producătorii de gaze să vândă o parte din producția lor la prețuri fixe anumitor clienți.

-Plafonările la producători sunt incompatibile cu Directiva (UE) 2019/944 și Regulamentul (UE) 2019/943 privind piața internă a energiei electrice, precum și cu Directiva 2009/73/CE privind regulile comune pentru piața internă a gazelor naturale.

-Măsurile în cauză limitează libertatea producătorilor de energie electrică și gaze de a-și determina prețurile angro în România.

-Aceste măsuri restrâng principiile fundamentale ale formării libere a prețurilor, precum și comerțul transfrontalier liber pe piețele angro de energie electrică și gaze.

-Măsurile au efect echivalent cu o restricție cantitativă la export.

-Scrisoarea suplimentară de punere în întârziere de astăzi urmează deschiderii procedurii de încălcare a dreptului comunitar în aprilie 2023.

-În urma modificărilor aduse legislației din România care nu au abordat preocupările Comisiei și care au ridicat probleme noi, Comisia a decis să trimită o scrisoare de punere în întârziere suplimentară.

-România are acum două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele identificate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.