Echinocțiul de primăvară marchează începutul primăverii astronomice, iar la sfărșitul saptămânii România trece oficial la ora de vară. Începând cu această dată, durata zilelor va creşte, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară.
Primăvara astronomică în emisfera nordică a început pe 20 martie. Echinocțiul de primăvară (sau vernal), este cunoscut de asemenea sub numele de echinocțiul de martie. În emisfera sudică este întălnit sub denumirea de echinocțiul de toamnă, potrivit telegraph.co.uk.
Echinoțiul de martie marchează momentul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc, linia imaginara de deasupra ecuatorului Pământului, de la sud la nord. Acest fenomen se produce în fiecare an pe 19, 20 sau 21 martie.
Din moment ce ziua și noaptea au aproape aceași durată – 12 ore – peste tot în lume, evenimentul este numit echinocțiu, care în latină înseamnă „noapte egală” (equi – egal , nox – noapte).În realitate însă, echinocțiile nu au exact 12 ore de zi lumină.
Solstițiile și echinocțiile marchează etapele cheie în ciclul astronomic al Pământului . Într -un an, există două echinocții ( primăvara și toamna ) și două solstițiile ( de vară și de iarnă ) .
România trece în noaptea de sâmbătă spre duminică la ora oficială de vară, ceasurile urmând să fie date înainte cu o oră, astfel că ora 3.00 va deveni ora 4.00.
Ora oficială de vară este valabilă între ultima duminică din luna martie şi ultima duminică din octombrie. Pentru trecerea la ora oficială de vară, ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel că duminică, 27 martie, care va avea 23 de ore, va fi cea mai scurtă zi din an.
După ce ceasurile vor fi date înainte cu o oră, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore.
Pe perioada lunilor de vară, când soarele răsare la ora 4.30 şi apune la ora 20.00, s-a recurs la această convenţie, aplicată în România din anul 1979, pentru folosirea optimă a luminii naturale şi reducerea iluminatului artificial.
În conformitate cu Convenţia fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus.
Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, ce trece prin localitatea Greenwich, din Marea Britanie, în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2. România se află în fusul orar 2.
sursa: digi24.ro
