Am fost ieri să văd la cinema să văd filmul lui Bogdan Mureșanu ”Anul nou care n-a fost”, o producție care a adunat până acum mai multe premii, în special la Festivalul de la Veneția. PROMO la finalul articolului.

Acțiunea se desfășoară într-o singură zi, înaintea Revoluției din 1989 și, spre deosebire de alte filme românești, are un sunet foarte bun, iar mulți actori chiar merită felicitări.

De departe, ”vedeta” este un muncitor interpretat de Adrian Văncică – celebru pentru rolul lui ”Celentano” din  serialul ”Las Fierbinți”, de la care ar fi pornit ”scânteia” revoluției din București.

Asta după ce fiul său de șapte ani i-a scris lui Moș Gerilă (varianta comunistă a lui Moș Crăciun) că tatăl își dorește ”să moară nea Nicu”, adică Ceaușescu.

Dacă faci parte din generația nouă, nepoluată de comunism, filmul are mari șanse să te plictisească, pentru că nu poți înțelege cum funcționa societatea românească în ”Epoca de Aur”.

În schimb, prieteni, dacă ați fost măcar pionier, te vei regăsi cel puțin într-una din situațiile personajelor din acest film.

Dialogurile, muzica, decorurile, Dacia 1300, cultul pentru Ceaușescu, toate îți vor aminti de o perioadă oribilă a existenței tale.

Una în care părinții și bunicii erau turnați la Securitate pentru un banc cu nea Nicu sau ajungeau în beciurile Miliției pentru că ascultau postul de radio Europa Liberă.

Văzând acest film nu poți să nu te întrebi cum a putut poporul român să fie ținut în întuneric, foame și minciună aproape o jumătate de secol?

P.S. Înainte să mă înjure, nostalgicii lui ”Ceașcă” sunt rugați să citească și acest text.