România participă la un program internațional – ESA, pentru supravegherea deșeurilor din spațiu. Unul dintre punctele de monitorizare a ”centurii de gunoi a Pământului” este amplasat în satul Cheia, din comuna prahoveană Măneciu.
Informația a fost prezentată de cercetătorul român Marius Piso, fostul preşedinte al Agenţiei Spaţiale Române şi actual vicepreşedinte al Academiei Internaţionale de Astronautică.
”România a construit un sistem de – îi spune acum – de supraveghere spaţială. Îi spune managementul traficului spaţial. Totul se bazează pe o experienţă veche, începând din anii `70, când astronomii au început să urmărească orbitele sateliţilor artificiali.
Utilizând experienţa astronomică, în acelaşi timp mergând în paralel cu dezvoltarea spaţială a României, care a fost puternic influenţată de aderarea la Agenţia Spaţială Europeană, ţara noastră supraveghează spaţiul cosmic.
Între timp, în România s-au construit facilităţi de observare, atât optic – optic înseamnă nişte telescoape specializate, care urmăresc obiectele care se mişcă mai repede decât stelele.
Şi, de asemenea, am început construcţia unui radar care să observe obiecte de ordinul centimetrilor, un metru, la distanţe de până într-o mie de kilometri.
Radarul bazat pe un set de antene care erau dedicate comunicaţiei prin sistemul intelsat, sistem care nu mai funcţionează în acest moment. Şi atunci, aceste antene au fost modernizate, refăcute şi, în prezent, sistemul este aproape funcţional.
Vorbim de staţia de sol Cheia, la aproximativ 120 de kilometri Nord de Bucureşti” a declarat cercetătorul român pentru Antena 3.
Acesta a explicat pentru sursa citată și cum am fost aleasă locația din Prahova.
”Locul pentru construcţia staţiei este unul liniştit din punct de vedere radioelectric, cum se spune. Şi, evident, a fost o utilizare optimă a unor aparate care nu mai erau utile, care erau demodate” a spus Marius Piso.
Acesta a precizat că mai există în cel puţin două locuri din ţară telescoape similare. Unul este lângă munţii Retezat, în satul Henry Berthelot, iar altul funcţionează lângă Cluj, în munţii Apuseni, în Mărişelu.