Astăzi a fost lansat un proiect interdisciplinar care vizează harta longevității din România, precum și un studiu de cercetare științifică al “zonelor albastre” pentru cetățenii cu vârsta de peste 90 de ani. Demersul este o inițiativă a Fundației Dan Voiculescu.
Astfel, potrivit studiului, în Prahova, trei localități înregistrează cel mai mare număr de locuitori cu vârsta mai mare de 85 de ani.
Este vorba de comunele Jugureni – 6.24%, Tătaru: 5.75% și Ariceștii Zeletin: 4.72%, procentul mediu la nivelul județului nostru fiind de 5.57%.
Cele trei localități prahovene menționate în document sunt situate în zona montană, cu activități economice modeste, unde poluarea este minimă.
Cei mai mulți locuitori trăiesc din agricultura de subzistență și se ocupă cu creșterea animalelor, sursa de hrană fiind în acest caz una ”bio”.
La nivel național, pe primul loc se situează localitatea Pardoși, din Buzău, unde unul din zece locuitori a depășit pragul de 85 de ani.
Experții care au documentat ”zonele albastre” susțin că printre factorii longevității se numără stilul de viață tradițional, activitățile fizice constante și alimentația naturală.
În plus, sunt numeroase familii cu ”tradiție”. De exemplu, Nicolae Chiriac provine dintr-o familie cu câteva generații de seniori longevivi, bunicul său trăind până la 96 de ani, iar părinții săi până la 90 și, respectiv, 96 de ani.
Harta interactivă poate fi accesată AICI
Studiul e prost facut pentru ca pune concluziile in obiectivele lui. (confirmation bias). Chiar si asa, rezultatele sunt de tipul „cel mai multi oameni bolnavi sunt dintre cei care au fost la medic”. Procentele alea reprezinta profilul demografic si nu pot face parte dintr-un top fara a lua in calcul si numarul de locuitori. Se leaga de genetica, care pentru oameni e relevanta doar daca studiezi populatii izolate pe perioade de 10000 de ani, altfel nu poti decat sa stabilesti individual predispozitii la boli, fara legatura cu stilul de viata sau geografie.
Corect era sa considere intreaga populatie, sa determine clustere, posibile cauze (poate fi inclusiv faptul ca saracia nu le-a permis sa se mute, nu neaparat stilul de viata „bio”) si abia apoi sa suprapuna relief si localitati cu scop de prezentare. Studiul se rezuma la a spune, prost de altfel, ca daca traiesti singur la munte si mananci din gradina ta traiesti 85+ ani. ceea ce e fals! pentru ca stim din aceleasi statistici ca speranta de viata e intotdeauna mai mare in orasele mari, foarte dezvoltate, unde ai acces la utilitati, la educatie, la medicina moderna, la joburi bine platite si oportunitati multe pentru o alimentatie sanatoasa, inclusiv medicamente.