Milioane de români, din țară sau din diaspora, sunt victime ale unor campanii frauduloase de colectare a datelor personale. Acestea sunt derulate la vedere, pe pagini ale unora dintre cele mai accesate site-uri media și sunt promovate intens pe platformele social media, prin pagini și canale cu sute de mii sau milioane de urmăritori. Promovarea este făcută ”cu ajutorul” unora dintre cele mai îndrăgite și/sau credibile vedete din România care habar nu au că imaginea lor este folosită în scopul culegerii datelor personale ale vizitatorilor.
Victor Rebengiuc, Mihai Bobonete, Andreea Esca, Denise Rifai, Smiley, Carmen Brumă, Dragoș Pătraru, Andreea Marin, Mircea Badea și alte zeci de persoane publice cu credibilitate și imagine pozitivă din România sunt ”citate” pe pagini fantomă care te îndeamnă să-ți lași datele personale în ”formulare de comandă” ale unor bunuri fictive.
În unele dintre cazuri, când vedeta se pliază pe caracteristicile ”produsului propus spre vânzare”, aceasta este transformată în promotor cât se poate de ”autentic” al mărfii. Doar prin simpla lor prezență ”garantează” că poți să completezi fără nicio grijă date personale precum: nume, prenume, adresă, email, număr de telefon, sex, vârstă, ocupație, greutate, obișnuințe alimentare etc.
Campaniile sunt gândite astfel încât să poată înșela și consumatorii avizați, care au o oarecare experiență în verificarea conținutului paginilor sau profilurilor pe care le vizitează.
Pentru a le ”adormi” vigilența, produsul sau serviciul fantomă sunt promovate pe clone ale site-urilor unor branduri media puternice, de încredere, precum Antena3 CNN, Rfi, Digi24, Kanal D, Ziarul Financiar. Clonarea este aplicată și vedetelor acestora.
Elocvent în acest sens este prezentarea materialul de mai jos, care înregistrează traseul urmat de un vizitator al site-ului www.stiripesurse.ro, unul dintre cele mai citite portaluri de informații politice din România:
Pe scurt, o reclamă contextuală (native ad) îți atrage atenția cu o poză și un titlu care fie îți este afișată în urma unor căutări anterioare făcute de tine pe un anumit domeniu, fie îți stârnesc curiozitatea.
Dai click pe ea și, aparent, ajungi pe ”o pagină” a site-ului Știri pe Surse unde este prezentat un interviu realizat de vedeta Antena3 CNN, Florentina Fântânaru, cu una dintre somitățile medicinii românești, profesorul universitar doctor Dumitru Constantin Dulcan.
Dacă ești un chițibușar atent la detalii, mai primești o validare a seriozității produsului, ”sursa foto știrileprotv”.
Ai, așadar toate argumentele unui text de o credibilitate indiscutabilă. Și totuși…
Dacă te uiți la domeniul care găzduiește pagina, nu (mai) este Știri pe Surse, ci un domeniu complet necunoscut. Pe urmă, dacă te uiți la poze, parcă ceva ar fi în neregulă.
Aaaa, daaa, burtierele – casetele cu text pe care televiziunile le pun în partea de jos a imaginii – par a fi modificate. Pe urmă, constați că nu toate pozele sunt din același studio.
După aceea te intrigă felul în care este redactat dialogul moderatoare – intervievat: ”Ești unul dintre cei mai buni doctori din lume. De unde v-a venit ideea…”. Clar, o discuție între doi semidocți sau, mai sigur, un text făcut cu ajutorul inteligenței artificiale.
Nu neapărat în această ordine, realizezi că este imposibil ca o personalitate de talia doctorul Dulcan să promoveze în acest fel, și anume ca și cum ar fi inventat de el, un produs care, după o simplă căutare pe Google, afli că este o chestie ciudată de prin Vietnam.
Vă propunem și un al doilea exemplu relevant.
Cum urmează să fim preocupați de dat jos kilogramele, cunoașteți o vedetă mai potrivită decât Carmen Brumă pentru a propune diete sau activități ”pentru slăbit”? Clar e în top 3 surse de încredere.
Ar fi fost păcat ca imaginea, reputația și credibilitatea ei să nu fie folosite în același mod ca ale vedetelor menționate mai sus. Procedura este la indigo, doar că site-ul de pe care am accesat reclama este Wall Street, www.wall-street.ro.
Urmăriți filmarea navigării:
La fel ca și la clona Știri pe Surse, și la clona siteului www.medicool.ro aparținând Antena Grup, pe orice buton sau link al ”site-ului” ai da click, ești dus inevitabil către formularul de comandă unde trebuie să îți lași datele personale.
Ajungând aici, am constatat că, pentru a nu trezi suspiciuni, majoritatea covârșitoare a ”formularelor de comandă” încurajează plata ramburs sugerând astfel că ți se oferă oportunitatea de a verifica calitatea mărfii înainte de a o plăti.
Tocmai aici este și marea păcăleală!
Scopul acestor zeci de campanii care sunt derulate chiar și în acest moment pe paginile unora dintre cele mai de încredere și mai accesate siteuri sau pagini/canale social media românești este culegerea datelor personale, nicidecum vânzarea de produse.
Pentru edificare, vă propunem să urmăriți unde ajungem cu această vizită pe site-ul ziarului Adevărul, www.adevarul.ro:
Acestea sunt cele mai vizibile practici care pot fi încadrate cu ușurință drept infracțiuni care se derulează la vedere pe paginile celor mai credibile și mai vizitate platforme online românești.
În paralel sunt derulate și alte campanii, mult mai subtile, cum ar fi ”Smiley trece printr-o situație dificilă: Nu v-am cerut și nu vă voi cere niciodată…”, ilustrată cu o poză cu o imagine răvășită a artistului sau ”Bobiță, din Las Fierbinți, despre momentul în care i-a cerut divorțul soției. Ce spune actorul despre separarea de mama copiilor săi”.
Chiar dacă informația despre vedete este o compilație de texte ”veridice” despre acestea, odată ajuns pe site ești victimă sigură. Vă propunem să urmăriți navigarea pe ”trimiterea de pe Facebook” a textului cu Mihai Bobonete:
Documentarea noastră a relevat existența a mii de astfel de materiale pe zeci de pagini sau canale social media care, însumat, depășesc 10.000.000 de urmăritori.
Așa cum am menționat și mai sus, nu există vector de imagine din România care să nu fie folosit în cel puțin un astfel de articol. O altă constatare îngrijorătoare este vedetele care au autoritate academică sau o reputație credibilă, necontroversată, sunt folosite cu o frecvență mai mare decât cele din zona mondenă.
Andreea Esca, Denise Rifai, Teo Trandafir, Dragoș Pătraru, Mircea Badea, Mihai Gâdea sunt vedetele media des introduse în astfel de contexte, alături de texte dedicate unor sfinți celebri, texte ale unor rugăciuni sau vânzări de creme antifungice.
De regulă aceste campanii pornesc de pe social media, de pe pagini cu sute de mii sau milioane de urmăritori, și duc către niște site-uri cu conținut de tip fake news, clickbait sau care permit acțiuni de phishing. Ceea ce explică necesitatea prezenței pe ”portaluri” a unor figuri credibile, care să valideze ”seriozitatea platformei”.
Există un al treilea tip de conținut care are ca obiectiv culegerea de date personale și care este, poate, mai eficient decât primele două. Este vorba de același tip de reclame contextuale care îți oferă conținut în funcție de căutările pe care le-ai avut anterior.
De exemplu, când intri pe site-ul România TV și dai un click pe o reclamă la celebrele preziceri ale Babei Vanga te trimite direct în paradisul homeopatiei și gastroenterologiei pornografice și nu numai.
Pagină după pagină îți sunt sugerate ”site-uri” generate cel mai probabil automat, cu conținut greu de privit, care îți oferă leacuri, medicamente și soluții cripto la probleme ”dintre cele mai delicate”. Singura condiție este să completezi formularele cu datele tale personale.
Aceste campanii se derulează de aproximativ zece ani pe internetul românesc la vedere, dar mult mai intens în ultimii doi ani, pe cele mai credibile și/sau cele mai vizitate site-uri, care sunt accesate fie de românii din țară, fie de cei de afară.
Situația este identică și pe social media, în special pe Facebook, platformă folosită preponderent de persoane cu o educație limitată în ceea ce privește autoprotejarea față de scam, phising, fakenews sau clickbait.
Având în vedere caracteristicile de infracțiune ușor de dovedit și cu proporții de masă care afectează milioane de români, probabil vă așteptați să vorbim despre o activitate de tip interlop sau, mai grav, de acțiune de tip război hibrid.
Ei bine lucrurile nu stau așa.
Acest tip de reclamă contextuală (native ads) este gestionat în majoritate covârșitoare cât se poate de la vedere de trei agenții de publicitate cu activitate la nivel global.
În ordinea exemplelor publicate în articol, ele sunt: Taboola – companie înființată și administrată din Tel Aviv, MGID – companie înființată în Kiev și deja celebra AdNow – companie înființată în Moscova.
Interesant, deși domină piața românească pe domeniul din care activează și se mândresc cu clienții lor din România, niciuna dintre ele nu are conținut în limba română pe site-ul propriu.
Să nu uităm de tema acestui prim articol: ce se întâmplă cu datele personale ale milioane de români care au fost adunate în acest mod de aproape un deceniu? Ei bine, această întrebare are doar două posibile răspunsuri:
– primul, în care credem cel mai puțin, au fost colectate în scopuri de calibrare ale campaniilor publicitare. Nu credem în el pentru că nu are un fundament economic.
Aceste date sunt accesibile cu un efort financiar, uman și logistic mult mai mic.
– al doilea, de care suntem aproape siguri, este acela că datele obținute prin metodele înșelătoare de care am vorbit sunt folosite pentru a crea profiluri psihologice precise ale milioanelor de români utilizatori de internet.
Doar interesul de a cunoaște cât mai precis posibil ce obiceiuri, dorințe, satisfacții, frustrări, credințe au acești utilizatori justifică un astfel de efort, pe o astfel de durată de timp.
De ce? Pentru a știi cât mai sigur ce butoane să apeși atunci când ai nevoie să-i transformi în masă de manevră.
Cea mai șocantă constatare a documentării noastre este că nu am descoperit nicio anchetă a vreunei autorități românești sau europene în ceea ce privește aspectele infracționale ale acestui tip de publicitate.
Ne referim în mod special la practicile care seamănă cu furtul de identitate, înșelătorie, culegere neautorizată de date cu caracter personal și lista ar putea continua.
Ne revedem cu episodul doi: cum manipulează acest tip de entități agenda publică românească. Tot la vedere, tot de vreo zece ani, tot cu o reacție zero din partea autorităților românești sau europene.
Cum ți se pare subiectul?
