Târgul Național pentru Meșteșugari și Artizanat, ediția 2024, are loc în perioada 24-26 octombrie la Ploiești, pe Esplanada Palatului Culturii. Evenimentul, organizat de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) prin Agenția pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Turism Ploiești, reunește, ca în fiecare an, oameni pricepuți, meșteșugari din toate colțurile țării, care, timp de trei zile, își prezintă creațiile publicului iubitor al tradițiilor și meșteșugurilor românești.
Ceramica de Horezu este renumită în toată țara și, cine aude prima dată de Horezu, se duce, invariabil, cu gândul la ceramică. Intrată recent în patrimoniul UNESCO, ceramica de Horezu este căutată de oamenii iubitori de frumos și autentic, care știu să aprecieze valorile culturale ale poporului român.
Sigur, în ultimii ani au apărut pe piață multe obiecte vândute ca fiind „ceramică de Horezu”. În fapt însă, ceramica de Horezu autentică este mai dificil de găsit, puțini fiind cei care mai practică tradițional acest meșteșug.
La Târgul Național pentru Meșteșugari și Artizanat de la Ploiești, ceramica autentică de la Horezu este adusă de Alina Iorga, ca reprezentantă a unei familii de olari cu tradiție veche. Practic, olăritul este activitatea principală a familiei, Alina fiind a treia generație.
„Lucrez ceramică din 1993, când m-am căsătorit cu soțul meu, Liviu Iorga, și am intrat în familia lui. Suntem a treia generație de olari”, povestește Alina.
Din păcate, în urmă cu șapte ani, Alina și-a pierdut soțul într-un accident, iar ea a rămas să ducă mai departe tradiția familiei. Acum, împreună cu cele două fete ale lor, Raluca și Bianca, deja a patra generație de olari, se ocupă cu fabricarea obiectelor de lut, celebre în toată România.
Raluca, fata cea mare, împărtășește pasiunea olăritului și, mai mult decât atât, are și un atelier de olărit acasă, unde primește copii de la școli pentru a le arăta și a-i învăța cum se fabrică vasele de ceramică.
Cum se lucrează un vas de ceramică la Horezu
Un obiect din ceramică are mai multe faze de lucru. Prima dată se pregătește lutul, apoi se modelează, apoi se finisează și se dă gaură pentru a fi expus (unde este cazul), apoi se pictează.
Pentru a rezista vasele, se pun întâi la cuptor, la o temperatură de 950 de grade. După ce sunt tratate termic astfel, urmează, după două zile, smălțuirea lor. După ce este întins smalțul, se bagă din nou la cuptor, de data aceasta la o temperatură de 1.200 de grade, aceasta fiind faza finală. Acum vasele de ceramică sunt gata de folosire.
„Pot fi folosite pentru uz gospodăresc, uz casnic sau ca ornamente”, spune Alina Iorga.
Împreună cu cele două fete ale ei, Alina duce ceramica de Horezu, cea autentică, fabricată de la zero în propria curte, în toate colțurile țării, participând la târguri și evenimente, ori de câte ori poate.
Tot ceramica lucrată de mâinile lor, pe roata din gospodărie, este achiziționată de alți meșteri din țară care se ocupă doar cu pictura pe lut sau cu confecționarea altor obiecte pe bază de ceramică. Atelierul este la ei acasă, pe strada Olari din Horezu, și, cine dorește, poate vedea cum lutul ia formă în mâinile lor.
Simbolurile românești pe ceramica de Horezu lucrată de familia Iorga
Desenele pictate pe vasele de lut sunt motive tradiționale românești, lucrate de mâinile lor și, tocmai din acest motiv, fiecare obiect este unic. Cei care caută simbolurile, le regăsesc cu ușurință pe vasele familiei Iorga. În primul rând, cel mai căutat, este cocoșul de Horezu, care se regăsește la majoritatea olarilor din această zonă.
Sunt însă și alte simboluri românești: peștele, simbolul credinței, spirala, simbol al drumului vieții, șarpele – păzitorul casei sau arborele vieții. Aceste simboluri se găsesc de sine stătătoare sau alături de altele, întregind astfel energiile transmise.
La Horezu, tradițional, bărbații lucrează lutul pe roată, îl modelează, iar femeile înfrumusețează obiectele, adică le decorează. În familia Iorga, fetele fac absolut tot și pun în munca lor toată dragostea și puterea de care sunt capabile.
Ceramica de Horezu are dublă întrebuințare, atât pentru a fi folosită zi de zi, cât și decorativă. Tocmai acesta este motivul pentru care, fiecare farfurie produsă de familia Iorga are și o găurică pe spate, de unde este prinsă o ață, pentru a putea fi agățată pe perete ca obiect decorativ.
Alina Iorga vine la Târgul de la Ploiești cu o părticică din munca ei și a fetelor ei și, totodată, pentru a arăta tuturor cât este de frumoasă și valoroasă autentica ceramică de Horezu.
Tradiție și meșteșug românesc la Târgul Național pentru Meșteșugari și Artizanat de la Ploiești, ediția 2024. În weekendul 24-26 octombrie, pe Esplanada Palatului Culturii, meșteșugari din toată țara vor fi prezenți acolo împreună cu lucrările lor. Târgul este deschis între orele 10:00 – 19:00. (P)
Frumos ce se întâmplă la acest târg.
In același timp, la fel de mulți oameni, când aud de Horezu, invariabil, se gândesc la Dumnezeu și la mănăstirea de acolo….