Solstiţiile, când ziua este cea mai scurtă sau cea mai lungă, în cazul solstiţiului de vară, ca şi echinocţiile, când ziua este egală cu noaptea, sunt consecinţa mişcarii reale a Pământului în jurul Soarelui şi a înclinării axei Pământului.
Echinocţiile şi solstiţiile se produc atunci când Soarele ocupă aparent o anumită poziţie pe cer.
Solstiţiul de iarnă din emisfera nordică, la 21 decembrie, marchează începutul iernii astronomice, iar în această zi, cea mai „scurtă” din an, sunt cele mai puţine ore de lumină, respectiv cele mai multe ore de întuneric.
Vor fi 8 ore şi 50 de minute de lumină naturală, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute.
Solstiţiile au loc în acelaşi timp în întreaga lume, dar orele locale variază în funcţie de fusurile orare
În 2024, solstiţiul de iarnă are loc în România, sâmbătă, 21 decembrie, la ora 11:21, potrivit astro-urseanu.ro. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător.
Cuvântul solstiţiu provine din latinescul „sol” – soare şi „sistere” – a sta pe loc. Deci, în traducere liberă, înseamnă „soarele stă pe loc”.
Timp de câteva zile înainte şi după solstiţiu, traiectoria Soarelui pe cer pare să îngheţe.
Schimbarea înălţimii sale la amiază este atât de mică, încât traiectoria Soarelui pare să rămână aceeaşi sau să stea nemişcată.
Cum ți se pare subiectul?
