Pe 12 decembrie, în 1916, Consiliul de Miniștri a aprobat transferul Tezaurului României în Rusia. Acesta includea tezaurul Băncii Naționale a României, valori aparținând unor diverse bănci românești private, societăți comerciale, persoane particulare, colecții de artă, bijuterii și arhive.Toate acestea au fost transportate din România spre Rusia țaristă în timpul primului război mondial, cu scopul de a fi adăpostite de armatele Puterilor Centrale, care ocupaseră o parte însemnată a României și amenințau să ocupe întreg teritoriul național.
Tezaurul României este tezaurul care a fost trimis în Rusia în timpul primului război mondial și care nu a mai fost niciodată returnat în întregime.
După Marea Revoluție din Octombrie și preluarea puterii de către comuniști, sub conducerea lui Lenin, proaspăt instalata putere sovietică a sechestrat tezaurul și a refuzat restituirea acestuia. Aceasta a fost parțial restituit, în trei tranșe separate, în anii 1935, 1956 și 2008, ca un semn de bunăvoință al sovieticilor și ulterior al rușilor. Dar cea mai mare parte din tezaur a rămas nerestituit, fapt pentru care el rămâne un subiect sensibil în relațiile diplomatice dintre România și Rusia.
La 12 decembrie 1916, Consiliul de Miniștri a aprobat transferul tezaurului în Rusia, după ce ministrul Rusiei la Iași, generalul A. Mossoloff comunicase, la 11 decembrie că este autorizat să semneze protocolul relativ la încărcarea într-un tren special al tezaurului BNR, adăugând că guvernul imperial rus garanta integritatea lui atât pe timpul transportului, cât și pe durata șederii lui la Moscova. Protocolul care prevedea predarea Tezaurului în aur către delegații guvernului imperial rus a fost semnat la Iași, la 14/27 decembrie 1916. Tezaurul care urma să ia drumul Moscovei includea trei categorii principale de valori:
– acte, documente, manuscrise, monede vechi, tablouri, cărți rare, odoarele mănăstirești din Moldova și Muntenia, arhive, depozite, colecții ale multor instituții publice și particulare;
– efecte publice și alte valori (cum ar fi acțiuni, obligațiuni, titluri de credit, gajurile Muntelui de Pietate etc.);
– o cantitate de 93,4 tone de aur (91 de tone de monede istorice de aur, care aparțineau persoanelor private, companiilor și băncilor particulare din România și 2,4 tone de lingouri de aur, care aparținea Băncii Naționale a României); valoarea acestui stoc metalic, niciodată restituit, este de aproximativ 13 miliarde de lei, adică 3,2 miliarde de euro (estimare din aprilie 2011).
13 decembrie – evenimente și personalități
1864 – Episcopia ortodoxă de la Sibiu, Transilvania, a fost ridicată la rang de mitropolie, avînd în subordine episcopiile de Arad şi de Caransebeş. Andrei Șaguna a fost numit mitropolit.
1868 – Se înfiinţează Agenţia diplomatică română de la Viena, avînd misiunea de a reprezenta interesele României în Austria.
1896 – Inventatorul italian Guglielmo Marconi a făcut, la Londra, prima demonstraţie publică a radioului. 1901 – Guglielmo Marconi a recepționat primul semnal radio transatlantic, transmis din Anglia în Newfoundland.
1909 – A decedat Karl Krumbacher, istoric si filolog german, membru de onoare străin al Academiei Române. Este considerat întemeietorul studiilor de istorie bizantină, fiind titularului primei catedre de filologie bizantină din lume.
1913 – Celebra pictură „Mona Lisa” semnată de Leonardo Da Vinci a fost recuperată în Florența, la doi ani dupa ce a fost furată din Muzeul Luvru din Paris. Lucrarea a fost descoperită în camera de hotel a unui ospătar italian, Vincenzo Peruggia. Acesta a fost complice la celebrul furt pus la cale de un grup de italieni care a dorit să readucă în Italia tabloul. Perugia a fost condamnat la 14 luni de inchisoare.
1915 – S-a născut Frank Sinatra (Francis Albert), actor şi cântăreţ american, laureat al premiului Academiei Americane de Film pentru cel mai bun actor într-un rol secundar, în 1954, pentru rolul jucat în filmul „From Here to Eternity”.
1918 – Ion I. Brătianu a creat un nou guvern , care a decis ca problemele specifice ale Basarabiei să fie soluţionate de Directorate.
1927 – S-a înființat Asociația Presei Sportive din România.
1936 – La Timișoara, s-a născut Iolanda Balaș Sőtér (în maghiară Balázs Jolán), campioană olimpică română de etnie româno-maghiară.
1941 – La insistențele guvernelor german și italian, România declară război Statelor Unite. Între cele două țări nu au loc imediat operații militare directe, momentul marcând ruperea relațiilor diplomatice.
1944 – Bunurile Teatrului Național din București au fost cedate ocupanților ruși, în contul despăgubirilor de război reglementate de Convenția de Armistițiu semnată la Moscova, la 12 septembrie 1944.
1983 – A încetat din viaţă marele actor roman de teatru si film Amza Pellea. A fost interpretul popularului personaj „Nea Mărin”, dar şi al lui Decebal şi Mihai Viteazul in filmele lui Sergiu Nicolaescu. A câştigat în 1977 premiul de interpretare masculină, cel mai bun actor, la Festivalul Internaţional de Film de la Moscova, pentru rolul din filmul Osânda, unde a jucat alături de Gheorghe Dinică şi Ernest Maftei, într-o ecranizare de Sergiu Nicolaescu după „Velerim şi Veler Doamne” de Victor Ion Popa.
1991 – Curtea Supremă de Justiție a Romaniei, Secția militară, i–a declarat nevinovați pe foștii membri ai Comitetului Politic Executiv al PCR.
1992 – A luat fiinţă formaţia de muzică folk-pop “Pasărea Colibri”, avându-i ca membri pe: Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Florian Pittiş, Vladi Cnejevici.
2002 – Uniunea Europeană a invitat zece țări candidate la aderare – Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Cipru și Malta – să i se alăture începând cu data de 1 mai 2004. Numărul membrilor UE crește astfel de la 15 la 25. Pentru România și Bulgaria a fost fixat ca termen al aderării anul 2007.
2002 – În Bucuresti a fost înfiinţat Muzeul Hărţilor şi Cărţilor Vechi.
Cum ți se pare subiectul?
