dive1.jpg

Anii de dinaintea începerii celui de-al Doilea Război Mondial au reprezentat pentru doamnele din lumea bună a marilor orașe din zona de Sud- Est a țării o perioadă în care au învățat să se îngrijească mai mult ca niciodată.

Presa mondenă, de la revistele color de can can până la ziarele alb-negru care abundau în informații prăpăstioase ce anunțau iminența începerii unui nou conflict armat de mari proporții, abundau în reclame la produsele cosmetice pentru doamne. Oricât ar părea de ciudat, încă din anii 1930 se realizau intervenții chirurgicale pentru corectarea defectelor fizice, operațiile estetice de astăzi.

Paginile revistei Realitatea Ilustrată, care ajungea inclusiv la Ploiești, sunt pline de anunțuri publicitare care invita domnii să le cumpere soțiilor tot felul de leacuri miraculoase care să le rezolve problemele delicate legate de ten sau invitau tinerele la “Institutul de înfrumusețare” pentru „lucrări artistice de păr și ondulațiuni permanente”.  Un astfel institut, care avea ca logo un mesaj scurt: „Impecabile” se găsea și la Ploiești, în anul 1935, în „Pasagiul Cooperativa” nr. 50. Se pare că produsele pentru îngrijirea părului erau la mare căutare și în acei ani, pentru că, încă de atunci, în ziare exista reclama la vopseaua de păr Imedia, produsă de L’oreal Paris. Odată rezolvată problema părului, doamnele erau invitate la București, pe Bulevardul Carol I, acolo unde se înființase, tot în anul 1935, primul Institut Cosmetic Medical din România. Medicul M. Rabinovici promitea că le scapă de doamne de neplăcuta problemă a părului crescut în exces, dar și de coșuri și negi sau de surplusul de grăsime.

dive2.jpg

Specializată la Paris și Viena, dermatologul  îngrijea fața cu “hormoni și massage pneumatice. Distrugea definitiv și fără cicatrici părul de prisos”, dar se ocupa și de „ Slăbirea locală a corpului prin masaje electrice”. Cum fără “manecură” și “pedicură” nu se putea, doamnele erau invitate la un alt institut de înfrumusețare unde aveau parte și de masajul corpului, dar și al feței sau la băi de parafină, totul sub atenta supraveghere medicală.

Și atunci, ca și acum, reclamele la medicamentele minune erau la tot pasul. Astfel, cititorii erau înștiințați că se pot vindeca singuri de gută, sciatică, nevralgii, gripă, reumatism și dureri de cap dacă urmau o cură cu Togal, un produs elvețian care se găsea numai în farmacii.

dive3.jpg

Visau cu ochii deschiși la Hollywood și la cariera de „girl”

Era perioada în care tinerele fete visau cu ochii deschiși la actorii de la Hollywood, iar multe dintre ele își încercau norocul, cu gândul la marele ecran, prin teatrele autohtone. Multe dintre articolele din revistele anului 1939 le învățau pe tinerele românce  cum să se îngrijească asemenea vedetelor de peste ocean. Pentru acest tip de carieră se cereau calități fizice stricte, de la un corp armonios până la un chip fără de cusur. Evident astfel de articole erau însoțite de câte o reclamă fie la un anumit tip de șampon, fie la un săpun care promitea o piele catifelată ca de star de cinema.

dive4.jpg

E atât de simplu încât nu-ți vine să crezi, anunță una dintre reclame la un săpun în vogă în acei ani. “Într-adevăr, nici nu-mi mai este frică de oglindă de când folosesc săpunul Cadum”, este mesajul transmis de o tânără care poartă un dialog imaginar cu o prietenă. Încă de atunci, ”publicitarii” inventaseră strategia produselor care permit epidermei să respire dacă este îngrijită cu ceea ce trebuie. ”Spuma acestui săpun este compusă din bășici mici, care pătrund adânc în pori, curățând epiderma și permițându-i să respire” este explicația care însoțește imaginea săpunului Cadum.

Era o gafă să ieși nemachiată în public

În perioada anilor 30 era aproape o gafă să ieși pe stradă nemachiată. Ca să înțelegeți ce importanță se acorda felului în care arătau doamnele în perioada interbelică, s-a întâmplat, în SUA, e adevărat, ca o artistă de cabaret să fie dată afară de patroana localului tocmai pentru că aceasta refuza să folosească pudră, ruj de buze și creion negru. Româncele se închinau ca la icoane în fața divelor de Hollywood, dovadă în acest sens fiind coperțile revistelor care nu ratau niciun număr fără să publice portretul vreunei starlete de cinema, de la durdulia Mae West și până la rebela Sally Eilers. Marile companii de produse cosmetice, pe care le folosim și în prezent, erau atunci la început de drum. Pudra și apa de colonie de la Bourjois erau încă din anul 1935 prezent pe piața cosmeticelor de lux, la fel și produsele Nivea, Palmolive sau Vichy.

dive5.jpg

Cum își îngrijeau dantura

Cum puteai să arăți precum o actriță, dacă nu aveai și o dantură perfectă. Ei bine, și în acei ani, produsele pentru îngrijirea dinților erau la mare modă. Un săpun special, nu o pastă de dinți, Kalodont (kalo în limba greacă înseamnă frumos) avea reclamă de aproape jumătate de pagină în revistele pentru femei. Cu această spumă care se punea pe degetul arătător, se freca gingia înainte de aplicarea pastei de dinți. “Oleatul sulforicinic, după formula dr. Braunlich, îndepărtează treptat piatra pericuoasă pentru dinți, împiedicând-o să se formeze din nou”, era unul dintre mesajele care însoțeau imaginea produsului. Tot un produs pentru igiena orală, vândut în acei ani, era “săpunul de dinți Gibbs”.

dive6.jpg

Chiar și în acei ani, grație în mod special Reginei Maria, costumul popular românesc avea încă un loc aparte în viața tinerelor din Muntenia. Revista Realitatea Ilustrată din 9 octombrie 1930 marchează într-un scurt articol un eveniment organizat în comuna Bălțești din Prahova, acolo unde a fost organizat un concurs de costume tradiționale românești (foto1). Din păcate nu sunt alte detalii prezentate în ziar ,legat de numele participanților sau al câștigătoarelor.

dive7.jpg

În concluzie, viața cotidiană a tinerelor din Muntenia anilor de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial era puternic influențată de luxul parizian și de extravaganțele americancelor célèbre, așa cum reiese din zecile de reclame prezente în paginile ziarelor vremii, dar și de tradițiile românești care nu erau deloc ignorate.

dive8.jpg

 sursa foto: biblioteca națională digitală

 

Articole asemănătoare