Legea salarizării a trecut de Senat, astăzi, cu 85 de voturi „pentru”, zece voturi „împotrivă” și 12 abțineri. Urmează votul din Camera Deputaților, cameră decizională.

Propunerea legislativă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată cu amendamente, în ședința de marți a plenului Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată.

Amendamentele opoziției au fost respinse pe bandă rulantă.

Printre principalele modificări din comisia de muncă, față de legea inițială, se numpără salarii mai mari pentru primarii și viceprimarii de municipii, pentru directorii administrativi ai universităților, pentru angajații ANAF și va fi un spor de 15 procente pentru persoanele cu handicap grav.

O altă modificare importantă față de legea inițială este aceea că nu vor mai fi înghețate pensiile speciale. Opoziția a acuzat că acestea reprezintă o foarte mare cheltuială în plus. 

De asemenea, opoziția a mai spus că nu este cunoscut impactul real al legii.

Sindicatele din administraţia publică au anunțat o grevă şi proteste în Capitală, în faţa Palatului Parlamentului, pentru miercuri, când va fi dezbătut proiectul Legii salarizării în plenul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor, angajaţii din administraţie fiind nemulţumiţi de proiectul Legii salarizării unitare şi de lipsa unei grile de salarizare.

Ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, a declarat, luni în plenul Senatului, la dezbateri, că legea are ca obiectiv corectarea disfuncţionalităţilor din sistemul de salarizare, precizând că noua lege va duce la reducerea numărului de procese generate de legislaţia în vigoare privind salarizarea în sectorul public. Vasilescu a estimat că impactul bugetar al Legii salarizării va fi de 43 de miliarde de lei până în 2022.

„Parlamentul României a adoptat programul de guvernare care prevede o nouă Lege a salarizării, care prevede creşteri în medie de 56% ale salariilor şi o anvelopă în pus de 32 de miliarde în patru ani. Legea era necesară pentru corectarea disfuncţionalităţilor din sistemul de salarizare care presupun: nu întotdeauna conducătorul instituţiilor are şi cel mai mare salariu, persoana cu aceeaşi pregătire profesională, vechime sau nivel de studii nu are aceeaşi remuneraţie. Funcţiile comune gen contabil, şofer sau IT-ist, care se regăsesc în toate instituţiile au nivel de salarizare diferit. În baza de jos a piramidei, salariile sunt foarte mici, iar în vârf foarte mari”, a declarat ministrul Muncii.

În acest sens, Olguţa Vasilescu a afirmat că noua Lege a salarizării prevede o diferenţă între administraţia centrală, cea teritorială şi locală, cu salariul cel mai mare pentru şeful de instituţie, corectarea disfuncţionalităţilor salariale pe principiul ”la muncă egală, salarii egale”, la care se adaugă vechimea şi nivelul studiilor.

„A fost exclus în comisie articolul cu îngheţarea pensiilor speciale, urmând ca o lege separată să stabilească modalitatea de calcul a pensiilor”, a explicat Vasilescu.

Ea a arătat că singura modificare de structură s-a făcut la administraţia publică locală, ca prim pas al descentralizării financiare şi administrative în sensul că se dă o limită minimă – salariul minim pe economie – şi una maximă – salariul viceprimarului sau vicepreşedintelui de Consiliu Judeţean, al căror coeficient apare în lege.

„Urmează ca salariile să fie stabilite în funcţie de nomenclator şi ierahie de către consiliile judeţene şi locale prin hotărâri de consilii judeţene şi consilii locale. Atenţie, nu de primari sau de către preşedinţii de consilii judeţene, ci de consilii locale şi judeţene. Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România, Asociaţia Municipiilor din România, Asociaţia Oraşelor şi Comunelor au salutat decizia ca prim pas spre descentralizare şi autonomie locală autentică”, a mai spus ministrul Muncii.

„Impactul bugetar este de 32 de miliarde de lei până în anul 2020, de 43 de miliarde de lei până în anul 2022. Aici nu avem nicio problemă de comunicare cu MFP, aşa cum s-a sugerat. Am spus acelaşi lucru şi noi şi Ministerul de Finanţe, încă de la început. În ceea ce priveşte procesele la care ne aşteptăm sau nu să apară, tot pentru că s-a discutat în sală despre acest lucru, este aproape imposibil să apară atâtea procese cât sunt la ora actuală din păcate în curs la instanţele din România tocmai din cauza faptului că Legea salarizării aflată acum în vigoare are foarte multe neclarităţi”, a arătat Olguţa Vasilescu.

sursa: digi24.ro