vulcani noroiosi

Fie că alegi să te bucuri de peisajul de poveste pe care Buzăul îl oferă iarna sau vara, umbrele franjurate ale norilor îți vor veghea itinerariul. În tot acest timp, dealurile se prefac liniştite, dând vina pe vântul vecin pentru că tulbură frumoasa nemişcare a naturii. Dar ele, ghiduşe, ascund în pântecele adânci foieli şi gâlgâituri din cele mai misterioase, răzbind la suprafaţă doar prin gurile deschise ale Pâclelor Mari şi Mici.

De la Buzău spre comuna Berca, şoseaua se întinde cu băgare de seamă printre sate şi dealuri, hotărâtă să prindă repede aerul munţilor din curbura carpatină. Printre indicatoarele localităților s-a înfipt câte unul ce te îndrumă spre Vulcanii Noroioşi; îi observi uşor, asta dacă nu cumva eşti atent mai mult la GPS.

Douăzeci de minute îi vor lua maşinii să se legene în curbele de printre case, livezi şi frunţi înalte de deal. Dar parcă mai frumos ar apărea peisajul acesta rural, dacă ar fi privit de pe o bicicletă, într-un pedalat ritmic, numai bun să intre în rezonanţă cu timpul de călătorie. Dincolo de ultimul sat, dealurile încep treptat să-şi apropie umerii şi să-şi ascută vârfurile.

Pe coama din fundal, o inscripţie albă uriaşă apare: „VULCANII NOROIOŞI”, ca după un model hollywoodian. Poteca pavată trece mai întâi pe sub o poartă zveltă din lemn, de care stau agăţate litere de-o şchioapă, apoi urcă panta lungă de 500 de metri până la Pâclele Mici. În paşii mărunţi efortul se uită, iar vizitatorii sunt cuprinși de entuziasm.

Te dumireşti, odată ce calci în inima Pâclelor Mici, ce sunt aceşti vulcanii noroioşi, mai rar întâlniţi prin Europa. Ei nu sunt însă singurii de pe teritoriul României, dar suprafaţa mare pe care se grupează (mai precis, între Berca şi Arbănaşi: Pâclele Mari- 15 ha, Pâclele Mici-10 ha- şi cele de la Beciu) şi spectaculozitatea lor îi fac demni de o transformare într-un obiectiv turistic de prim rang.

Noroiul argintiu curge din orificii mici, apărute pe suprafeţele plane, ori izbucneşte din cratere joase cu diametre variate, dar nu foarte mari, de până la câţiva metri. Uneori, conurile acestor vulcani în miniatură se înalţă mult, alteori se bombează şi se rotunjesc, asemenea muşuroaielor.

Acolo unde noroiul scurs s-a uscat de curând, pojghiţe groase se adaugă stratului gălbui şi albicios (din pricina sărurilor rămase după evaporarea apei). În timp, după cicluri nenumărate de umiditate-ariditate, îngheţ-dezgheţ, aceste straturi de noroi se transformă în masă compactă, brăzdată de adâncituri neregulate, prin care apa îşi face loc în perioadele ploioase.

La finalul experienţei, o înflăcărare crescândă stă să răbufnească din adâncul pieptului, trecând prin toate imaginile memorate cu plăcere de turist. În cele din urmă, cuvinte de preţuire se vor rosti cu voce hotărâtă, captivând orice audienţă.

 

Articole asemănătoare
Eveniment
  • Sâmbătă, 22 Aprilie 2017
  • De Roxana Tănase

Accident rutier pe DN1, la Nistorești

Un șofer a trecut sâmbătă dimineață prin adevărate emoții, după ce a pierdut controlul volanului și s-a răsturnat cu autoturismul. Evenimentul rutier a avut loc pe DN1, la Nistorești. La fața...