Expertforum.ro a publicat o hartă interactivă, care ilustrează și migrația primarilor, precum și problemele pe care aceștia, dar și președinții de consilii județene le-au avut cu justiția. Secțiunea ANI cuprinde aleșii locali în incompatibilitate, conflict de interese sau cazuri penale legate de conflict de interese și fals în declarații, iar secțiunea DNA include cazuri de corupție, abuz în serviciu și infracțiuni asimilate.

În cazul DNA, există 111 primari cu probleme cu legea, iar 9 dintre primari au mai multe dosare.  Cea mai mare parte provin din comune (peste 80), doar 5 din orașe și 24 din București și ale municipii.  În cazul președinților de consilii județene, Nicușor Constantinescu (Constanța) are cel mai mare număr de dosare, urmat de Gheorghe Bunea Stancu (Brăila), Marian Bîgiu (Buzău) și Constantin Nicolescu (Argeș), cu câte 2 dosare.

Din datele ANI reiese că 347 de primari au avut probleme cu legea, iar 46 dintre primari au 2 sau mai multe probleme de integritate. Unii dintre primari au fost chiar de două ori în incompatibilitate sau conflict de interese. Un număr de 24 de edili provin din municipii, aproape 40 din orașe, iar restul din comune. Peste 15% dintre primarii de lista ANI  și peste 6% din lista DNA sunt migratori.

Ca număr de persoane în dosarele cu incompatibilități au fost implicate 253 de primari și xx președinți de consiliu județean, iar în conflicte de interese.

Harta primarilor clientelari include apartenența politică a primarilor din România în mandatul 2012-2016 și problemele pe care le-au avut aceștia cu ANI sau DNA. Ne-am raportat la patru momente: iunie 2012 (rezultatele alegerilor), septembrie 2014 (înainte de migrația aleșilor locali cf. OUG 55/2014), noiembrie 2014 (după migrație) și decembrie 2015. În acest interval s-au produs mai multe fuziuni de partide, dar și dizolvări de alianțe, care sunt marcate în fig 1, cele mai semnificative fiind ruperea USL în februarie 2014 și fuziunea PDL cu PNL în octombrie 2014. Cu alte cuvinte, lista din 2012 nu arată deloc ca cea din 2016 și este, probabil, greu de înțeles de ce un politician a fost ales ca USL, a ajuns în PNL, apoi în PPDD și apoi în UNPR, în mai puțin de patru ani.

În rezultate am inclus nu neapărat numele alianței electorale sau politice, ci partidul din care primarul respectiv a provenit. De exemplu, nu avem USL decât în iunie 2012, în celelalte iposteze avem PSD, PNL, PC. Scopul este de a arăta care a fost numărul de primari de care au dispus aceste partide, dar și riscul pe care îl presupune obținerea unui monopol de către unul dintre ele, înlesnit de alegerile locale într-un singur tur. Dacă în 2012, PSD, PNL, PC și UNPR au avut aproape 70% din mandate, în 2015 PSD, UNPR și ALDE au 1755 localități cu primari (55%), care au mari șanse să primească mandatele din primul tur, fără să mai vorbim de alte localități în care vor avea candidați cu șansă de câștig.
Vezi aici situația din Prahova

 

Articole asemănătoare